La un an de la falimentul Cooperativei de Credit Banca Minerva, incepe sa se dezlege si misterul disparitiei banilor depusi de populatie. Raportul intocmit recent de lichidatorul desemnat, societatea Vitas Consulting, a scos la iveala ca majoritatea banilor au ajuns la FNI. Sansele celor 850 de deponenti prahoveni de a-si recupera economiile in valoare de aproape noua miliarde de lei sunt practic nule.
Scurt istoric al jefuirii deponentilor
La inceputul anului 2000, Cooperativa de Credit Minerva, cu sediul central in Galati, a reusit intr-un timp-record sa-i convinga pe aproape 1.000 de prahoveni sa-si depuna banii in conturile sale. Reteta succesului a fost cea traditionala, folosita in majoritatea tunurilor – o campanie publicitara agresiva si acordarea unor dobanzi cu mult peste media celor practicate atunci pe piata interbancara. In mai putin de un an, cooperativa a intrat in incapacitate de plata. De aici pana la pronuntarea sentintei de faliment nu a mai fost decat o chestiune de timp.
Banii au ajuns la FNI
Mostenirea lasata de autorii jafului este cu adevarat grea. Datoriile bancii depasesesc 12 miliarde de lei, din care 8,8 miliarde de lei, depozitele atrase de la populatie. Raportul intocmit de lichidator la sase luni de la preluarea dosarului Minerva releva o situatie dezastruoasa. Cel mai important aspect al fraudei este acela ca aproape noua din cele 12 miliarde de lei, cat reprezinta datoriile cooperativei de credit, au fost "investiti" in unitati de fond FNI. La aceasta suma se adauga alte 2,5 miliarde de lei, duse pe apa Sambetei sub forma celebrelor de acum credite neperformante.
Conducerea a furat ca-n codru
Ca urmare a transformarii Cooperativei de Credit Minerva din simplu punct de lucru in agentie bancara, cu personalitate juridica, aceasta a preluat in baza unui protocol incheiat in martie 2001 o pierdere de 1,2 miliarde de lei. In perioada de criza, in care activitatea bancii a fost paralizata din lipsa de lichiditati pentru onorarea cererilor de retragere de numerar, fosta conducere semna cu amabilitate acordarea unor imprumuturi in conditii avantajoase doar pentru imprumutati. Mai mult, presedintele Consiliului de Administratie a incasat sume imense pentru cheltuieli de deplasare intre sediul agentiei ploiestene si sediul central al cooperativei din Galati.
Creditele, recuperate in proportie de 32%
Sansele ca deponentii sa-si recupereze economiile sunt aproape nule. Si asta, deoarece nici macar activele scoase la licitatie (un sediu de restaurant, un autoturism Ford Mondeo si elemente de mobilier) nu si-au gasit cumparatori pana acum. Banca mai are un singur angajat, sediul fiind pazit pe timpul zilei de un gardian public. Conform datelor furnizate de firma lichidatoare, pana acum au fost recuperate doar 32% din creditele acordate. Desi au fost inaintate cereri de executare silita a datornicilor, procedura greoaie va prelungi mult timp de-acum inainte procesul de recuperare efectiva a banilor.
Administratorii pot fi trasi la raspundere
Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul societatii ajunse in incetare de plati sa fie suportata de catre administratori, directori sau cenzori. Singura conditie este aceea ca organele de ancheta sa dovedeasca ca fosta conducere a facut diverse fraude (a folosit bunurile sau creditele societatii in folos propriu sau al unei alte societati, a facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea societatii, a dispus continuarea unei activitati care ducea in mod vadit la incetarea de plati, a tinut o contabilitate fictiva sau a facut sa dispara unele documente contabile). Totodata, anchetatorii trebuie sa demonstreze ca fosta conducere a deturnat sau ascuns o parte din activul societatii sau ca l-a marit, in mod fictiv, ca a folosit mijloace ruinatoare pentru a procura societatii fonduri ori ca, in luna precedenta incetarii platilor, a platit sau a dispus sa se plateasca cu preferinta un creditor in dauna celorlalti pagubiti. (EDA)
Have something to add? Share it in the comments.