Desi Romania are rezerve de sare de cel putin 400 milioane tone, tara noastra importa zeci de mii de tone de sare, exporturile fiind de doar cateva mii de tone. Astfel, conform datelor oferite de Centrul de Comert Exterior, daca in 1999 importurile de sare au totalizat doar 306 tone (peste 50% fiind din Grecia), in ultimii trei ani importul a avut o crestere uriasa, de peste 270 de ori, ajungand la aproape 83.000 tone (peste 80% provenind din Ucraina).
Potrivit unor reprezentanti ai Societatii Nationale a Sarii – Salrom, acest lucru a fost posibil si datorita faptului ca sarea ucraineana este ceva mai ieftina, probabil si din cauza continutului mai mare de carbonat de calciu. Acest compus nu sareaza, lasa sediment, inmoaie si inverzeste muraturile, branza si carnea la care este adaugat, chipurile, pentru a le sara si conserva. Mai trebuie sa adaugam ca, in Romania postdecembrista, nici un guvern nu s-a gandit la aplicarea unor taxe de salvgardare la importurile de sare, in conditiile in care sarea romaneasca, de departe cea mai buna din sud-estul Europei (de minimum 98,7% NaCl), este exportata la preturi am spune derizorii, daca nu ni s-ar fi atras atentia ca sunt conforme cu cele din UE, de circa 60 euro/tona. Trebuie, de asemenea, sa reamintim ca, daca in Romania se produceau, pana in 1989, circa 5,5 milioane tone sare, aceasta productie a scazut in 2000 la circa 2,2 milioane tone. Perspectivele sunt sumbre, atata vreme cat din alte tari continua sa soseasca anual zeci de mii de tone de sare, fie ieftina si proasta, fie scumpa, dar frumos ambalata si, in fond, la fel de sarata.
Situatia exporturilor si importurilor de sare
Potrivit datelor oferite de Centrul de Comert Exterior (care le-a prelucrat pe baza informatiilor primite de la vami), in 1998, Romania a exportat 8.815 tone sare alimentara la 70 USD/tona (in Iugoslavia – peste 6.000 tone, in Franta – 5 kg etc.). Cat priveste importul, in acelasi an au fost aduse in tara 493 tone de sare, la 300 USD/tona (din Grecia – 191 tone, din Austria – 129 tone, din Marea Britanie – 60 kg, din Israel – 204 kg etc.).
Un an mai tarziu, exportul a crescut, ajungand la 10.070 tone la pret 69,78 USD/tona (in Iugoslavia aproape, 7.200 tone, in Franta, iarasi 5 kg etc.), iar importul a scazut la 305 tone, la pretul de 340,54 USD/tona (din Grecia, 176,6 tone, din Franta – 50 kg etc.).
In 2000, exportul a scazut cu peste 3.300 tone, din tara iesind doar 6.722 tone de sare, la pretul de 65,67 USD/tona (in Iugoslavia – 4.579,85 tone, in Bulgaria – 263 tone, in Olanda – 5 kg). In acelasi an, importul a crescut brusc de peste 10 ori si a atins nivelul de 3.876 tone, la pretul de 80,46 USD/tona (din Ucraina – 2.393,90 tone, din Basarabia – 149,65 tone, din Bulgaria – 197 tone, in conditiile in care Romania i-a exportat 263 tone).
In 2001, exporturile de sare ale Romaniei au continuat sa scada, ajungand la 5.058 tone, la pretul de 53,08 USD/tona (Bulgaria – 3.544,12 tone, Malta – 5 kg).
Importurile in 2001 au fost de: 21.074 tone, la 38,45 USD/tona (Ucraina – 19.371,30 tone, Belarus – 926 tone, Japonia – 50 kg, SUA – 1 kg).
Romania a exportat anul trecut ceva mai multa sare decat in 2001, respectiv 8041,40 tone la pretul de 52,70 USD/tona (Bulgaria – 5.265,10 tone, Canada – 13 kg etc.), dar a importat cea mai mare cantitate inregistrata vreodata de vamile romanesti: 57.682,57 tone , la 34,87 USD/to (Ucraina – 54.731,19 tone, Belarus – 1.717 tone, Japonia – 25 kg). Demn de remarcat faptul ca, daca in 1998, sarea romaneasca se exporta la pretul de 70 USD/tona, in prezent nu se mai obtin nici 53 USD/tona.
Industria sarii, scoasa la mezat
Prelucrarea sarii, activitate veche de sute de ani in Romania, se afla la un moment de cotitura, Societatea Nationala a Sarii Salrom urmand a fi scoasa la vanzare. E drept ca aceasta "amenintare" planeaza asupra Salrom de vreo patru ani. In 2002, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie si-a propus ca pana in 2004 sa fie vandute o serie de societati nationale, printre care si Societatea Nationala a Sarii Salrom. Conform unor surse sindicale, societatea are un capital social de circa 400 miliarde lei, 2.700 de salariati si nu primeste un leu subventie de la stat, fiind la zi cu absolut toate darile la stat. O reala pleasca pentru cei care vor cumpara Salrom, mai ales ca sarea se foloseste masiv in petrochimie si in industria alimentara, industria medicamentelor, a cosmeticelor, a vopselurilor, iar stabilirea unui pret mai bun pentru sare ar putea influenta pretul tuturor produselor realizate in domeniile mentionate.
Have something to add? Share it in the comments.