Guvernatorul bancii centrale a aratat ca dobanzile inalte arata prudenta fata de un eventual impact inflationist al aprecierii euro peste nivelul asteptat. In acest context, interventia bancii centrale vizeaza mentinerea rezervei valutare la nivelul actual.
"Efect usor inflationist"
Aprecierea monedei unice europene pana la nivelul de 1,17 dolari are un usor impact inflationist, dar aduce si anumite efecte pozitive prin stimularea exporturilor. "De la acest nivel, aprecierea euro inclina balanta spre un impact mai degraba inflationist decat neutru. Totusi, nu stam rau si nu exista un pericol in inflatie. Nu cred ca doi-trei centi ne vor da peste cap previziunile", a spus Isarescu.
Efectele inflationiste ale aprecierii euro in raport cu dolarul sunt atenuate de structura importurilor, o mare parte a marfurilor care provin din spatiul european fiind cele de folosinta indelungata. De asemenea, aprecierea monedei europene va ajuta, in continuare, la cresterea exporturilor, sustine guvernatorul BNR.
Crestere cu pana la 40%
Isarescu se asteapta ca, in cazul unui an agricol mai slab, o mare parte din veniturile in crestere, care se vor reflecta in consum, sa mearga spre importuri, cu efect asupra deficitului de cont curent. Evolutia contului curent pe primele patru luni ale anului a fost pozitiva, a mai afirmat oficialul BNR, care a explicat ca, desi nu au crescut in aprilie, exporturile au consemnat in primele patru luni o majorare cu 10-15% in euro si 40% in dolari, fata de perioada similara din 2002. "De la acest nivel al raportului euro/dolar, BNR a inceput sa fie mai atenta. Masurile de prudenta se vad in dobanzile practicate, care se situeaza la peste 18%, desi in mai inflatia a fost in program, chiar sub prognoza", a mai spus oficialul BNR.
Interventia BNR: rara, dar eficienta
Isarescu a anuntat ca BNR nu va mai fi cumparator net de valuta, dar nici nu va utiliza rezerva decat in momentele in care interventia pe piata valutara va fi cea mai eficienta dintre parghiile de interventie. Mesajul de mentinere a dobanzilor pasive (pentru depozite) la niveluri real pozitive are in aceste conditii o dubla semnificatie. Pe langa necesitatea de a stimula cresterea in continuare a economisirii, a aparut si nevoia de a evita migrarea capitalurilor in afara tarii, catre dobanzi mai atractive.
Eurobonduri de 500 milioane euro
Ministerul Finantelor ar putea majora valoarea emisiunii de eurobonduri, pentru a atrage din piata mai mult de 500 milioane de euro, a mai declarat guvernatorul BNR. "Parerea mea este ca Ministerul Finantelor (MFP) va lua mai mult de 500 milioane de euro. Are posibilitatea si este bine s-o faca", a spus Isarescu. El a explicat ca, prin intrarea acestor fonduri, rezerva valutara a BNR va depasi nivelul inregistrat la finele lui aprilie, de 5,7 miliarde euro. Scaderea rezervelor valutare cu circa 500 milioane de euro din mai a fost efectul, pe de o parte, al serviciului mai mare al datoriei externe, si partiala reusita a MFP in incercarea de a atrage finantare pentru onorarea obligatiilor in valuta de pe piata interna ajunse la scadenta. Astfel, luna trecuta, BNR a rascumparat titluri de stat in valuta, emise de MFP pe piata interna, de 133,8 milioane euro.
Creantele, recuperate "la rand"
Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a declarat, in deschiderea targului, ca Ordonanta 61/2002 privind recuperarea creantelor bugetare a fost modificata. "Vreau sa-i multumesc domnului Tanasescu pentru ca a acceptat argumentele noastre si, astfel, ordonanta a fost modificata in sensul cerut de noi", a spus presedintele ARB.
In vechea forma, ordonanta prevedea ca, la cererea organului de executare, bancile sa furnizeze de indata in scris datele si informatiile solicitate, in vederea aplicarii procedurii de executare silita, precum si pentru luarea altor masuri privind stingerea creantelor bugetare, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel, fara perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.
Have something to add? Share it in the comments.