Publicitate: Duios femeia o incasa

Femeia si-a cistigat rolul in publicitate. Uneori o mai si incaseaza , dar ea face fata cu brio. |n reclame insa , ca si in viata , trebuie insistat. Una dintre cele mai recente campanii publicitare lansate pentru Domo –, „Tii la aparatele de marca ” –, pleaca de la ideea ca „oamenilor chiar le pasa ce ma rci de electrocasnice si electronice cumpa ra ”. „Campania Domo a pornit de la un insight valabil (…) pe care am decis sa -l exploata m intr-un mod comic si, in unele executii, chiar cinic. Nu de alta, dar categoria de retail este acum foarte activa si, pentru a fi remarcat, trebuie sa fii memorabil”. Directorul de creatie al agentiei a reusit, intr-adeva r, executii superbe, perverse, construite pe ideea de sexism si misoginism, memorabile prin perversitatea mesajului publicitar. „Ia zi, mami, sta bine?”. |mbra cata elegant, in tinuta -office, „mami” e insa rcinata de ba rbatul-consumator sa ra mina in fundul furgonetei, rolul ei fiind de a proteja masina de spa lat. Mami si masina se contopesc, fac corp comun, alca tuiesc un obiect electrocasnic. Mami nu cricneste, aproba resemnata printr-o usoara miscare a capului, nu articuleaza nici un cuvint, se uita in pa mint. La urma urmei, mami nu are nici un motiv sa se supere, ca ci spa latul e o corvoada , iar masina de spa lat e o binefacere pentru ea. Da, mami e libera ! |ntr-un alt spot al campaniei Domo, femeii-consumator nu-i (mai) pasa de nimic, decit de frigiderul ei „nemuritor si rece”. „Draga , vreau sa -ti spun ceva. Te-am inselat”. Ea e de gheata , iar gheata e de renume, de marca . E gheata frigiderului nostru românesc. „Ah, credeam ca mi-ai stricat frigiderul”. Ea e usurata , e goala de orice sentiment, e asemeni vidului din congelatorul potentului frigider mut. |si reia indeletnicirea de a ta ia, imperturbabila , zarzavatul. Numai frigiderul o (mai) poate inca lzi, restul o lasa rece. Da, aceasta femeie „draga ” lui e libera !

LA-NCEPUT A FOST O BLONDA //

Clipul 1: „Informatii CFR? As vrea sa stiu cit face trenul de la Bucuresti la Constanta?” „O secunda …”. „Multumesc frumos!”. Clipul 2: „Care este diferenta dintre o cartela Cosmo si o blonda ?”. „Aa a … pa i… deci…”. „Cu cartela poti vorbi 12 luni”. Clipul 3: „De ce vor blondele sa pla teasca mesageria vocala ?”. „Degeaba!”. Cele trei spoturi au fa cut parte din campania de promovare a cartelei reinca rcabile Cosmo, in 2001. Operatorul de telefonie mobila Cosmorom si-a dat duhul, cu toate ca la vremea aceea a fost primul operator care a introdus sistemul de taxare la secunda , dupa primele 20 de secunde. Cosmorom a avut inspiratia devastatoare de a-si structura mesajul publicitar pe conceptul „Blondele pricep cam greu”. Adica , blondele sint proaste. A apela la o tipologie de bancuri bazata pe cliseul cultural al blondei inferioare nu doar ba rbatului, dar si celorlalte femei, si a transforma aceasta tipologie intr-un mesaj public s-a dovedit a fi sinucidere curata . S-a ales praful de brand, au ra mas doar ruinele site-ului, cu mesajul “You will be redirected”. |n 2002, intr-un spot publicitar realizat pentru Ziarul Financiar, un ba rbat elegant, distins, cu tra sa turi blinde, plesneste cu sete o femeie cu ziarul in cap. Delicat si, in acelasi timp, ferm. Reclama, intitulata Restaurantul, a cistigat cinci distinctii internationale. A fost inclusa in Luzer’s Archive, o colectie a celor mai bune campanii publicitare din intreaga lume. Spotul a fost catalogat de realizatori drept unul inteligent, cu umor, o iesire din vechile tipare – si in nici un caz nu trebuie interpretat drept violent. Recunoas terea internationala a reclamei l-a fa cut pe Mihnea Vasiliu, directorul executiv al MediaPro Group, sa afirme: „|ntr-o lume politic corecta cum e acesta, aveam nevoie de premii internationale ca de aer. Altminteri ne-am fi trezit cu proteste anti-Ziarul Financiar si anti-Tempo ale feministelor, in Piata Parlamentului”. „Afacerile sint afaceri”, suna sloganul. Ba rbatul are o reactie normala , de om cu scaun la cap. Care impa timit de stiri financiare nu ar reactiona la fel in momentul in care o femeie frumoasa , stilata , blond-satena e atit de descreierata incit sa -ti scrie pe hirtia de ziar, cu rujul, numa rul ei de telefon?

CNA-UL, MONITORIZEAZA SI MEDITEAZA //

Anul trecut, spoturile Logan si Unirea au fost luate la ochi de Consiliul National al Audiovizualului. Dacia care trece pe rosu, inainte de la sarea barierei, „stimuleaza un comportament da una tor sa na ta tii sau sigurantei populatiei”. Oprirea trenului ca sa bei alcool „stimuleaza comportamente indecente sau imorale”. Cele doua spoturi contravin Articolului 29 din Legea audiovizualului, literele e si g. Ciinii de paza ai CNA sint hota riti sa nu se opreasca aici. „Am hota rit sa ne uita m mai mult timp la televizor si sa nu la sa m totul doar pe seama celor de la monitorizare. Asa vom vedea mai repede ce nu ni se pare in regula ”, a explicat Ralu Filip, presedintele Consiliului. Spotul Domo – masina de spa lat e in regula , sau nu? „Afecteaza dezvoltarea fizica , psihica , morala a minorilor?“ „Prejudiciaza demnitatea umana ?“ „Include vreo forma de discrimnare pe motiv de rasa , religie, nationalitate, sex sau orientare sexuala ?“ Greu de spus. Numai CNA poate decide. |n ianuarie 2003, capitala Poloniei a fost impinzita cu panouri publicitare infa tisind bustul gol al unei femei, cu potentiometre in loc de sfircuri, iar intre ele, palma unui ba rbat. O reclama la un post de radio, al ca rei slogan era „Ne scoate din minti”. Si, intr-adeva r, reclama le-a scos din minti pe reprezentantele unei organizatii neguvernamentale de femei. |ntr-o scrisoare adresata CNA-ului polonez, acestea au cerut retragerea licentei de emisie a postului de radio respectiv. Protestul organizatiei a declansat un virtej mediatic, a generat dezbateri publice pe tema reprezenta rii opresive si discriminatorii a femeii in publicitate. |n România, in 2001, spoturile Cosmo au fa cut valuri in rindul unei femei blonde. Nu a existat o miscare a societa tii civile, asa cum s-a intimplat in Polonia, ci un protest, in scris, al unei doamne din Ardeal. CNA-ul s-a sesizat, dupa care totul a murit, cum nici de Cosmo(rom) nu s-a mai auzit nimic. „Mami” din fundul camionului, femeia cu sufletu-n congelator, frumoasa si distinsa plesnita -n cap cu ziarul sint victime ale unui umor impins pina la granita cu cinismul. Valorile noastre nationale trebuie cultivate. „Gateste româneste!”, suna un slogan la ulei. De ce nu, „injura româneste”, „loveste româneste”. „Fa -o româneste”, mama ei!
Radu&nbsp