De peste un deceniu, soarta locuitorilor Vaii Jiului si in special a minerilor a fost un cal de bataie folositor pentru imaginea politicienilor sau a altor personaje aflate in goana dupa un capital menit a aduce voturi sau a revigora conturi bancare. Aproape ca nu a existat echipa guvernamentala ori vreo comisie, mai mult sau mai putin oficiala, care sa nu constate saracia oamenilor zonei si sa nu croiasca o sumedenie de planuri, proiecte si organizatii, toate cu scopul de a revitaliza si relansa economic si social Valea Jiului.
Inflatie de binevoitori
In acest spirit al grijii fata de localnici, un manunchi de binevoitori a decis, in decembrie 2002, constituirea unui organism care sa ajute la dezvoltarea vetrei mineriadelor. Astfel, a luat fiinta Asociatia Valea Jiului, a carei misiune era "sa aduca o contributie imediata si semnificativa la dezvoltarea economica a zonei, implicit la imbunatatirea standardelor de viata ale comunitatii locale". Pentru ca s-a dorit a fi o organizatie serioasa, s-a hotarat ca din componenta Consiliului Director al AVJ sa faca parte reprezentanti de seama ai administratiei publice locale si centrale, ai societatii civile si ai sectorului economic. Asa incat in fruntea asociatiei se regasesc, printre altii, guvernatorul Vaii Jiului, Octavian Costescu, prefectul judetului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, presedintele Consiliului Judetean, Mihai Rudeanu, primarii localitatilor din Vale, reprezentantii unor agenti economici importanti sau lideri sindicali in frunte cu omniprezentul Vasile Savu. Cu totii, "factori de raspundere" decisi sa schimbe traiul concetatenilor si sa le taie definitiv cheful de "mineriade".
Planuri marete pe hartie
O data constituita, asociatia cu pricina a fost inzestrata si cu un "plan de actiuni pentru anul 2003" pe masura nazuintelor fondatorilor. In acest sens, membrii Consiliului Director au elaborat, pentru anul trecut, un plan de activitate stufos, din care nu lipseau "instruirea gratuita a institutiilor publice", instruirea contracost a oamenilor de afaceri, asistenta pentru atragerea investitiilor, imbunatatirea imaginii garilor, crearea unei zone de vanzare pentru produse traditionale, asistenta in atragerea finantarilor, clarificarea situatiei juridice a terenurilor, organizarea de dezbateri sau a unor campanii de lobby. Mai mult, colateral respectivului plan de actiuni, fondatorii AVJ au aprobat si "efectuarea unei evaluari a competitivitatii socio-economice a comunitatii", valoarea acestui proiect finantat din fonduri externe fiind de 15.000 dolari SUA.
Iluzii de sertar
Ca in orice organism serios, dupa un an de viata, membrii asociatiei s-au reunit, la finele anului 2003, pentru a face un bilant si a numara proiectele care au prins viata. Din nefericire pentru localnici, beneficiarii acestor plasmuiri, la numaratoare au iesit mai multe bile negre decat bile albe, majoritatea proiectelor ramanand tot in stadiul de intentii frumoase.
De exemplu, potrivit propriilor evaluari, "nu s-a trecut de la faza de declaratie de intentie in ceea ce priveste asistenta pentru atragerea investitiilor", cat despre imbunatatirea imaginii garilor, "nu s-a trecut la faza de initiere a unui proiect".
Insa pe langa asemenea esecuri, la care s-ar putea adauga si ramanerea tot la "faza de intentie" a asistentei in atragerea finantarilor, asociatia a consemnat si "succese", cum ar fi "adunarea, cu sprijinul elevilor, a deseurilor menajere din Parang sau instalarea a 35 panouri de informare turistica.
O atentie deosebita a fost acordata, insa, sediului Asociatiei, pentru dotarea caruia s-au cheltuit aproape 85 milioane lei pentru mobilier si peste 6 miliarde lei pentru "echipamente de calcul si birotica". De asemenea, Biroului de Informatii pentru Afaceri, unde robotesc 9 angajati, i-a fost atribuit, anul trecut, un buget de "numai" 4,7 miliarde lei, sume provenite din credite ale Bancii Mondiale si sponsorizari.
Have something to add? Share it in the comments.