Stiri si noutati

BIR a ascuns dezastrul, pentru a incasa dividende

Doru Andrei

Firma de audit confirma ca banca avea pierderi uriase la data declansarii falimentului

Curtea Suprema de Justitie (CSJ) judeca astazi recursul declarat de procurorul general al Romaniei, Joita Tanase, impotriva sentintei de faliment a Bancii Internationale a Religiilor (BIR), ca urmare a sesizarii Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii din Camera Deputatilor. Un astfel de litigiu nu poate trece neobservat, mai ales ca, in premiera, doua institutii fundamentale ale statului, BNR si Parchetul General, au puncte de vedere diametral opuse cu privire la falimentul acestei banci. Prin promovarea recursului in anulare, procurorul general demonstreaza ca si-a insusit motivele invocate in raportul Comisiei parlamentare cu privire la netemeinicia si nelegalitatea sentintei de deschidere a procedurii de faliment a BIR. De cealalta parte, BNR a cerut oficial retragerea recursului in anulare de pe rolul CSJ, apreciind ca este tardiv introdus si ca declansarea falimentului BIR s-a facut in conditii legale.

Deficit de lichiditati inca din 1995

Raportul privind cauzele care au dus la falimentul BIR, intocmit de lichidatorul bancii, Societatea "Reconversie si Valorificare Active" SA Bucuresti (RVA), arata ca dezastrul "locomotivei financiare" a Centrului International Ecumenic se profila inca de la finele anului 1995, cand s-a inregistrat un deficit de lichiditate de 2,5 miliarde de lei. "Politica de atragere cu orice pret a resurselor, in scopul amanarii momentului de incetare a platilor, a avut efecte economice dezastruoase. Pe langa acordarea de dobanzi cu mult peste cele ale pietei, presedintele Ion Popescu si Comitetul de Directie au folosit toate instrumenetele posibile (certificate aniversare, serii comemorative s.a.) pentru a convinge oamenii sa depuna bani la BIR", se mentioneaza in raportul R.V.A. Efectele proastei administrari au devenit vizibile in 1998, cand BNR a impus restrictii privind extinderea retelei teritoriale a BIR, acordarea de credite, participatiile la societatile comerciale nebancare si atragerea de resurse in lei si in valuta. Nici aceste restrictii nu au fost respectate, motiv pentru care, la inceputul anului 2000, BNR a fost nevoita sa instituie procedura de supraveghere speciala, pe fondul deteriorarii situatiei financiare a bancii. Atat BNR, cat si firma de audit financiar PriceWaterhouse Coopers confirma constatarile lichidatorului, potrivit carora BIR inregistra pierderi de sute de miliarde la momentul declansarii falimentului.

Pierderi de patru ori peste capitalul social

La inceputul anului 2000, PricewaterhouseCoopers a efectuat un audit al situatiei financiare a BIR, rezultatele acestei analize concretizandu-se intr-un raport inaintat conducerii bancii, cu mai putin de doua saptamani inainte de declansarea falimentului. Auditorul a calculat pierderi totale, pe anul 1999, de peste doua ori mai mari decat cele raportate oficial de conducerea bancii prin bilantul financiar-contabil, adica 208,135 miliarde de lei, fata de 101,5 miliarde de lei. Aceasta diferenta se explica prin neevidentierea in bilantul pe 1999 a unor dobanzi si a doua credite neperformante, in valoare totala de 44,206 miliarde lei.

Lichidatorul considera ca profitul de 3,4 miliarde lei, raportat la finele anului 1994, este fictiv, in realitate banca inregistrand pierderi de 1,1 miliarde lei, ca urmare a inregistrarii ilegale, ca venituri, a primelor de emisiune. Profitul oficial de 54 miliarde lei inregistrat in 1998 este, de asemenea, nereal, RVA constatand o pierdere de 83 miliarde de lei, rezultata prin neinregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli in cuantum de 137 miliarde de lei.

Concluziile lichidatorului sunt si mai drastice cu privire la pierderile pe care le inregistra BIR la momentul declansarii falimentului. In bilantul financiar-contabil nu au fost evidentiate cheltuieli de 126 miliarde de lei si debite investite cu formula executorie, astfel incat pierderile reale la data de 10 iulie 2000 au fost estimate la 943 miliarde de lei, de 4,7 ori mai mari decat capitalul social al bancii.

Sursa Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *