Stiri si noutati

Datoria tarii noastre catre Suedia a fost stearsa

Arpad Dobre

In ianuarie 2003, datoria preexistenta a Romaniei fata de Suedia, precum si notele care se refereau la aceasta datorie au fost sterse, a declarat ieri ministrul suedez pentru afaceri economice internationale si piete financiare, Gunnar Lund. La randul sau, ministrul Dan Ioan Popescu a precizat ca a fost nevoie de o decizie politica la nivelul premierilor celor doua tari pentru rezolvarea acestei probleme, iar intalnirile la nivel de sefi de guvern au relansat relatiile economice dintre cele doua state. Reamintim ca Romania a efectuat demersuri inca de anul trecut in privinta platii datoriei catre Suedia. Initial, datoria a fost estimata de firma Arthur Andersen la circa 4 miliarde USD, insa in urma negocierilor dintre guvernele celor doua tari s-a convenit sa se plateasca doar 120 milioane USD. Premierii Romaniei si Suediei au semnat, in luna ianuarie 2003, un acord privind reglarea pretentiilor finaciare suedeze nesolutionate. Documentul prevede achitarea de catre partea romana a sumei de 120 milioane dolari in contul datoriei pe care Romaniei o are fata de Suedia. Plata sumei se va face esalonat, in patru transe egale, pana in a doua jumatate a anului viitor.

In acest mod a fost lichidata o datorie acumulata intre anii 1922-1934, provenind din polite, cupoane cu dobanda, bonuri de trezorerie romanesti, precum si din pagubele suferite de statul suedez in urma nationalizarilor din anii 1948-1950. Imprumutul initial, de 28 milioane de dolari, fusese acordat statului roman in 1929, in schimbul obtinerii monopolului pentru fabricarea chibriturilor in Romania.

De remarcat faptul ca, in aceste zile, la Bucuresti are loc pentru prima oara o vizita oficiala, de stat, a majestatilor lor regele Carl Gustaf al XVI-lea si a reginei Silvia a Suediei, care sunt insotiti de o numeroasa delegatie de oameni de afaceri suedezi. Rezolvarea intr-un mod deosebit de amiabil a problemei datoriei tarii noastre catre Suedia ar putea avea ca efect si o prezenta masiva a oamenilor de afaceri in economia romaneasca, in general, si in sectorul distributiei de energie electrica, in mod special, domeniu pentru care si-au exprimat interesul si o serie de firme germane.

Oportunitati de afaceri

Revenind in actualitate, cu prilejul intalnirii de ieri a delegatiei de industriasi si oameni de afaceri suedezi cu oficialii Ministerului Industriei si Resurselor, ministrul Gunnar Lund a precizat ca industria suedeza poate investi in Romania in domeniul energiei si mediului. De asemenea, datorita ratei de crestere economica a Romaniei, oamenii de afaceri suedezi sunt interesati si de transporturi, sistemul bancar, tehnologia informatiei si chiar de sectoare legate de industria de aparare. Din delegatia suedeza fac parte, printre altii, reprezentanti ai Electrolux, ABB, Bombardier, Ericson, Alstom si ASSA Alloy.

Colaborare intre Transelectrica si ABB

Tot ieri a fost semnat intre Transelectrica si Nordic Investment Bank un memorandum de intelegere privind finantarea cu 50% a proiectului de reabilitare a statiei de transformare de la Gutinas (Bacau). "Costul total al proiectului este de 50 milioane euro, iar imprumutul oferit de banca internationala va fi de 25 milioane euro. Speram ca atat negocierea contractului comercial cu firma ABB, cat si semnarea lui sa aiba loc in acest an, astfel ca lucrarile efective de reabilitare a statiei de la Gutinas sa inceapa in primul trimestru al anului viitor", ne-a declarat Jean Constantinescu, directorul general al Transelectrica. El a precizat ca durata de rambursare a imprumutului va fi de 10 ani, iar conditiile creditului vor fi asemanatoare celor acordate de Banca Mondiala sau alte institutii financiare internationale.

Acesta este a doilea proiect angajat cu ABB Suedia, primul vizand reabilitarea statiei de transformare Slatina, in valoare de 35 milioane euro. Directorul general al Transelectrica, Jean Constantinescu, a precizat ca, pe termen scurt, intre anii 2001 – 2004, Transelectrica va avea nevoie de investitii in valoare de 450 milioane USD, iar pe termen lung, pana in 2010, de 850 milioane USD.

Sursa Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *