Intreprinderile romanesti de stat intampina mari dificultati in ceea ce priveste obtinerea de imprumuturi de pe pietele externe de capital. Potrivit analistilor, acest lucru se explica prin slabele performante economice care fac, astfel, ca un imprumut acordat unei firme romanesti sa aiba un grad maxim de risc. Un alt motiv il constituie indisciplina financiara si nivelul ridicat al arieratelor, elemente care au fost scose in evidenta si de ultimul raport al FMI privind economia romaneasca. Toate aceste lucruri au facut ca, in ultimul timp, mai multe companii de stat care intentionau sa lanseze emisiuni de eurobonduri sa revina asupra deciziilor.
O solutie de compromis
Un alt motiv il reprezinta faptul ca pentru nici unul dintre aceste imprumuturi nu s-au acordat garantii guvernamentale, ceea ce a contribuit la cresterea gradului de risc si, implicit, a dobanzilor. Una dintre societatile care "s-a razgandit" in privinta imprumutului de pe piata externa pentru ca nu avea garantia statului este Administratia Nationala a Drumurilor. "AND a renuntat, pentru moment, la lansarea emisiunii de obligatiuni in valoare de aproximativ 200 milioane de euro, destinata finantarii programelor de reabilitare primara a drumurilor nationale", a declarat ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, Miron Mitrea. Acesta a gasit, totusi, o solutie de compromis pentru a obtine macar o parte din bani: "Intentionam sa obtinem un imprumut, cu garantii guvernamentale, de 100 milioane de euro, pentru finantarea modernizarii drumurilor".
Rezolvare partiala
In afara de AND, alte doua societati de stat au renuntat la imprumuturile externe. Este vorba despre Transelectrica si Hidroelectrica. Decizia este cu atat mai surprinzatoare cu cat cele doua societati au nevoie urgenta de fonduri pentru retehnologizare. La fel ca in cazul AND, se incearca gasirea unei solutii de compromis, care insa nu le va rezolva in totalitate problemele. Astfel, una dintre variantele avute in vedere este obtinerea banilor de la Banca Mondiala (BM) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care practica dobanzi mai mici. "Cu toate acestea, societatile in cauza nu isi vor rezolva decat partial nevoia de lichiditati, sumele pe care le vor putea obtine de la BM si BERD fiind de cel mult 60-70% necesar", sustin analistii economici. Potrivit acestora, renuntarile in lant la creditele externe (culminand cu decizia Ministerului Finantelor de returnare a creditelor BEI) tind sa devina un "model romanesc", ceea ce ne-ar putea crea mari probleme in obtinerea de noi imprumuturi.
Have something to add? Share it in the comments.