Sindicatele şi delegaţia FMI au dezbătut problemele privind piaţa muncii

Problemele legate de piaţa muncii şi aşteptările pe care partenerii sociali le au faţă de reformele economice au reprezentat principalele teme de discuţie ale reprezentanţilor sindicatelor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional. Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical – Dumitru Costin, preşedinte, şi Minel Ivaşcu – vicepreşedinte – au participat joi la întâlnirea delegaţiei Fondului Monetar Internaţional /FMI/ cu membrii Consiliului Economic şi Social /CES/, informează un comunicat emis Agenţiei Rompres.
Delegaţia FMI a fost condusă de Emmanuel van der Mensbrugghe, director asistent în Departamentul European al FMI, la întâlnire participând şi reprezentanţii celorlalte confederaţii sindicale, precum şi cei ai confederaţiilor patronale.
În privinţa pieţei muncii, reprezentanţii Blocului Naţional Sindical au subliniat faptul că modul în care au fost construite până acum politicile salariale a condus la demotivare şi la o migrare masivă a forţei de muncă tinere şi bine pregătite.
În opinia BNS, aceste aspecte reprezintă un risc pentru România, având în vedere faptul că o piaţă a muncii îmbătrânită şi deprofesionalizată nu poate fi atractivă pentru investitorii pe termen mediu şi lung. Liderii BNS au adus în discuţie necesitatea introducerii unor politici la nivel microeconomic, atrăgând atenţia asupra faptului că principala provocare pentru România în momentul de faţă o reprezintă schimbarea structurii economice.
"Perioada politicilor macroeconomice trebuie să ia sfârşit. De 16 ani nu s-au produs schimbări de structură ale economiei româneşti.
O componentă obligatorie în procesul de schimbare a structurii trebuie să fie modernizarea procesului educaţional astfel încât să poată oferi resursele umane necesare, bine pregătite, care să ocupe locuri de muncă în întreprinderi nou create, întreprinderi care să genereze valoare adăugată mare.
România nu poate continua procesul de creştere economică bazându-se pe domenii economice şi industriale extrem de vulnerabile în procesul de globalizare", a afirmat Dumitru Costin, preşedintele BNS. Liderul BNS a insistat şi asupra necesităţii unor politici guvernamentale care să conducă la creşterea mobilităţii pe piaţa forţei de muncă.
Dumitru Costin a atras atenţia asupra faptului că forţa de muncă trebuie să fie atrasă şi stimulată să găsească oportunităţi pe piaţa muncii în alte zone sau localităţi, în funcţie de cerinţele pieţei.
O altă problemă ridicată de reprezentanţii BNS a fost legată de lipsa unui sistem educativ care să genereze resurse umane pregătite să asigure un management de calitate la nivel de vârf şi mediu (mid-management).
"Fără un management de calitate, întreprinderile româneşti nu vor fi capabile să se adapteze la presiunile exercitate de procesul de integrare şi globalizare. Aceasta va conduce la falimentul multor întreprinderi mari, mici şi mijlocii şi, implicit, la pierderea locurilor de muncă", a mai spus Dumitru Costin.
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional a adus în discuţie prevederea din Codul Muncii referitoare la obligativitatea aplicării contractelor colective de muncă la nivel naţional şi de ramură la nivelul unităţilor. La acest subiect, chiar şi partea patronală s-a exprimat categoric în favoarea menţinerii acestei prevederi, considerând că eliminarea ei ar fi favorabilă doar angajatorilor care nu vor să respecte legea şi operează în zona economiei subterane, dar şi pentru patronii care consideră că singura cale de a fi competitivi este acordarea unor salarii mici. Reprezentanţii BNS au atras atenţia şi asupra problemelor legate de privatizarea utilităţilor. BNS consideră că s-a procedat eronat şi că decizia de a privatiza utilităţile nu este favorabilă României. "Instituţiile de reglementare nu sunt în stare să arbitreze competitorii într-o piaţă autentic concurenţiala şi populaţia are de suferit.
Banii din privatizarea utilităţilor s-au dus în consum şi în protecţia socială acordată de Guverne", a mai subliniat preşedintele BNS. Liderii BNS au dat exemplul privatizării distribuţiilor de energie electrică, arătând că după privatizare nu s-au mai făcut investiţii iar profiturile au fost exportate. În opinia BNS, astfel de practici vor avea efect negativ asupra populaţiei care va fi nevoită să facă faţă altor creşteri de preţuri cerute de noii proprietari pentru a-şi acoperi cheltuielile cu investiţiile.
În privinţa companiilor cu capital de stat monitorizate în baza acordului cu FMI, Dumitru Costin, preşedintele BNS, a insistat asupra necesităţii renunţării la procesul de monitorizare şi, în egală măsură, asupra necesităţii menţinerii unui mecanism corect din punct de vedere economic care să permită creşterea salariilor în funcţie de productivitate. Liderul BNS a atras atenţia că societăţile aflate pe lista de monitorizare trebuie tratate caz cu caz, în funcţie de performanţele economice.
Politica salarială a fost un alt subiect abordat în cadrul întâlnirii cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional. Blocul Naţional Sindical a subliniat faptul că practica de îngheţare a salariului minim şi alte politici restrictive adoptate până acum au condus la demotivarea salariaţilor. În ce priveşte relaţia României cu Fondul Monetar Internaţional, reprezentanţii BNS au comunicat delegaţiei FMI că, din punctul de vedere al confederaţiei, România îşi poate gestiona singură de acum reformele şi că un nou acord nu mai este necesar.