Stiri si noutati

Virusi marca „Fabricat in Romania“

IT

Legenda ca romånii sint cei mai mari informaticieni ai lumii, carora nu le rezista nici un computer, nici macar cele de la FBI, are tot mai putin suport in realitate. Cei mai multi tineri care se ocupa cu spargerea serverelor (asa zisii hackeri) au fost depasiti de viteza cu care s-au imbunatatit, in ultimii ani, sistemele de securitate si protectie a calculatoarelor. Cei citiva capabili inca de performante au fost fie racolati de firmele de software din tara sau din strainatate si au intrat „in legalitate”, fie prinsi de Politie. Statisticile arata ca nu sintem pe primul loc nici la celebrele „furturi pe Internet”, cum umbla cindva vorba, dar ne situam, totusi, din nefericire, in topul 10 mondial al fraudelor electronice. Aproape toti membrii comunitatilor de informaticieni din Romånia cu care noi am intrat in contact au recunoscut ca majoritatea hackerilor din tara noastra este formata din simpli plagiatori ai unor programe descarcate de pe Internet, inclusiv virusi, pe care le folosesc sa atace in special serverele cu securitate slaba care se mai gasesc prin Asia sau Europa de Est.

A FOST O DEFULARE
Creatorii de virusi sau cei care distrug calculatoarele altora ac- tioneaza si din dorinta de a se razbuna pe o persoana, o institut ie sau un sistem. Aceeasi motivatie a avut-o si un tinar din zona Moldovei care, ca si ceilalti cu care am luat legatura, a acceptat sa vorbeasca doar sub pseudonim. Andrei P. a creat, in urma cu doi ani, o noua varianta a unui virus ce circula deja pe Internet. De fapt, nu a facut decit sa schimbe semnatura virusului din engleza in romåna si sa-l indrepte impotriva calculatoarelor facultatii la care era student. „A fost o defulare in ceea ce priveste anumite aspecte ale acelei perioade din viata mea, legate de stres, facultate si de faptul ca munceam si nu aveam timp sa mai trec pe la cursuri”. Andrei afirma ca pentru a modifica virusul a avut nevoie doar de un limbaj de programare si de o buna cunoastere a Windows. „Virusul e un program ca oricare altul, inedite sint doar efectele sale si mai ales metodele de raspindire. De obicei, cei care realizeaza aceste programe mali- tioase sint pasionati de securitatea computerelor, cel putin eu asa sint”. Moldoveanul nu a fost insa foarte atent sa-si acopere urmele, asa ca a fost descoperit si identificat in scurt timp. Marea sa greseala – numele fisierului executabil al virusului era identic cu cel al paginii sale de web. Recunoaste singur acum: „De obicei sint prinsi cei care vor sa fie prinsi sau care lasa tot felul de urme”. A fost anchetat de Politie, dar a scapat numai pentru ca virusul sau nu a provocat pagube prea mari. Desi ulterior numele i-a aparut inclusiv pe site-uri din China, informaticianul afirma ca nu a crezut niciodata ca va deveni celebru. „Nu m-a interesat faima si nu am avut nici un interes”. Andrei lucreaza acum ca inginer de sistem la o societate de stat.

18-19 ORE LA CALCULATOR
Care este, de fapt, povestea unui hacker? Un tinar care a dorit sa fie numit „Emilia Grigore” afirma ca majoritatea celor care se ocupa de spargerea programelor si a paginilor web incep in adolescenta, cind fie sint sub influenta filmelor americane in care informaticieni intra in arhiva CIA apasind cinci taste, fie sint la inceput de drum in lumea computerelor si doresc sa demonstreze ce stiu. „Odata cu virsta, multi dintre cunoscutii mei au devenit administratori de retea la diverse firme din domeniu sau au gasit altceva cu care sa-si ocupe timpul… Stii, intervine facultatea, un loc de munca, familia… Si asta iti lasa mai putin timp de «joaca»”. Ce inseamna mai putin timp de joaca? „Pai acum de abia daca mai stau in fata calculatorului 8- 9 ore la munca si 3-4 acasa”. Vi se pare mult? Pe vremea cind se ocupa de hacking, informaticianul sustine ca petrecea la computer si cite 16-18 ore pe zi, timp de cinci zile pe saptamina. La fel si prietenii sai. „|ntelegi tu, citiva s-au lasat de scoala, au fugit de pe acasa…”. „Emilia” povesteste ca marea realizare a sa si a grupului a fost patrunderea in reteaua unui aeroport. „Totusi ne-am speriat de urmari si am lasat totul asa cum era. Ba chiar am trimis un e-mail administratorului acelei retele si i-am povestit cum si in ce fel s-a putut intra. El ne-a multumit. Dar in acelasi timp ne-a sosit si un e-mail de la FBI in care eram avertizati ca am comis un delict si ca, odata ajunsi pe teritoriul SUA, vom suporta consecintele”. Acum „Emilia” s-a retras din breasla. E multumit ca a cistigat experienta si cunostinte prin hacking, dar sustine ca regreta noptile nedormite si notele proaste de la scoala. „Am un prieten despre care noi spunem ca este un geniu al informaticii, are la activ chiar citeva incercari de a modifica Windows. Dar chiar si el s-a adaptat economiei de piata, e mult mai rentabil sa prinzi un contract cu o firma mare la care sa fii consultant pe linie de securitate informatica decit sa faci cine stie ce magarii si sa infunzi pus- caria… Cind esti mic pare tentant, dar odata ce te maturizezi viziunea se schimba”.

MULTI „HACKERI” SINT PLAGIATORI
Aproape toti membrii comunitatilor romånes ti de hacking cu care am vorbit sint de acord ca nu mai sint asa de buni in acest domeniu, cum crede opinia publica. 99% dintre romånii care se considera hackeri sint de fapt „script-kiddies”, adica persoane care folosesc programe informatice realizate de altii pentru a exploata bresele de securitate ale sistemelor de operare, a prelua controlul unui calculator ori a lansa un virus. Adica, in limbaj comun, niste plagiatori. Explicatia mi-a fost oferita de „Unixro“. „Vreau sa spun ca am avut destul de mult contact cu aceasta lume si am intilnit unadoua persoane care stiau sa creeze singure un script (linii de program – n.r.). Persoane care sa faca si un program cu care sa intre pe server nu o sa prea gasesti pe la noi. Iar cei care stiu cum se face de obicei nu se complica”, sustine Unixro. Calculatoristul afirma ca romånii sint mai degraba priceputi la spart parole, codurile unor jocuri sau servere cu grad scazut de securitate. Doar ca acestia sint considerati un fel de ruda inferioara a hackerilor si sint denumiti crackeri, un termen international introdus pentru ca lumea sa nu amestece cele doua categorii. Afirmatiile lui „Unixro“ sint sustinute de un alt interlocutor al meu, care a mentionat ca a practicat crackingul: „Intram pe servere de Linux ce aveau o securitate mai slaba, de prin Coreea sau aiurea. Atunci deabia ne lamurisem si noi cum era treaba cu calculatoarele. Foloseam un program numit putty.exe cu care te puteai conecta la server si rulai de pe el diverse programe de scanat, cu care identificai servere vulnerabile, ori de flood, cu care trimiteai informatii multe cu scopul de a bloca conexiunea la internet” De altfel, in comunitatile de hack din lume si din Romånia exista o adevarata nemultumire ca opinia publica ii confunda pe hackeri cu crackerii si cu cei care fura on-line, mult mai numerosi. „Hackerii adevarati sint putini, au o comunitate bine consolidata, sint programatori de except ie. Pentru a deveni un hacker performant, ai nevoie de studii de specialitate sau de o foarte mare pasiune, deoarece acum timpurile s-au schimbat, iar securitatea in Internet a devenit o prioritate, fata de ceea ce exista in anii ’90”, este de parere „Emilia Grigore”.

„AI GRIJA, TI-AM GASIT MAI MULTE BRESE”
Liviu C., administratorul unui important portal romånesc, povesteste ca la un moment dat a primit un telefon de la o femeie care l-a avertizat ca tocmai i-a strapuns sistemul. „M-a sunat sa imi spuna care erau bresele portalului meu. Mi-a explicat ca lucreaza la o companie de securitate informatica, ca a vrut sa testeze un nou program si l-a testat la mine”. Dupa ce i-a explicat, concret, care sint defectiunile, femeia l-a rugat sa fie mai atent pe viitor si a inchis. Tot ce a mai aflat Liviu C. despre persoana respectiva a fost prenumele. Si faptul ca exista si hackeri „de treaba”, femei.

O IMAGINE ARTIFICIALA
„Mi-am pus deseori intrebarea: de ce vor unii sa devina hackeri? Rapunsul cel mai simplu este celebritatea. Oamenii urma resc un film ieftin despre hackeri care «penetreaza» super- computerele de la Pentagon in citeva secunde si cred ca aceasta este esenta hackingului. Ei cred ca aceasta presupune doar niste simple abilitati in domeniul Internetului. Sau citim in ziare articole cu titluri senzationale care descriu tot felul de adolescenti care au «spart», de obicei din greseala, importante situri din retea. Aceasta este o imagine artificiala“, sustine Ulisses, intr-o discutie despre hackeri, pe forumul Chip.ro.

Americanii sint cei mai rai
Romånii nu sint cei mai aprigi hoti de pe Internet, dar se mentin intr-un rusinos Top 10 al insela- toriilor informatice. Conform clasamentului realizat de Internet Fraud Complaint Center (IFCC), o organizat ie afiliata FBI, cele mai multe fraude electronice sint puse la cale chiar de americani (78,75%), urmat i de canadieni (3.03%), nigerieni (2,87%) si britanici (2,32%). Desi romånii ocupa locul 7, cu 0,92% din furturile informatice, IFCC a plasat pe site-ul sau o nota numita „Romanian Warning/Avertizarea romåneasca”, in care se arata ca numarul fraudelor comise de romåni este in crestere. De altfel, in subordinea Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din cadrul Politiei Romåne functioneaza deja un Serviciu pentru Combaterea Criminalitatii Informatice, care ii urmareste atit pe infractorii „electronici”, cit si pe hackeri. Conform statisticilor realizate de acest serviciu, anul trecut au fost inregistrate 237 de fraude pe Internet, fiind descoperiti 152 de faptasi. Totodata, au fost inregistrate 114 infractiuni informatice (hacking si virusi), pentru care sint cercetate 76 de persoane, patru fiind in arest preventiv.

Inchisoare pentru „spart” computerul
Lansarea de virusi pe Internet, accesarea fara drept a unor sisteme informatice (ceea ce fac toti hackerii) si blocarea acestora se pedepseste si in Romånia cu inchisoarea. Astfel, Legea 161/2003, titlul al III-lea privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, prevede ca „accesul, fara drept, la un sistem informatic se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda”. „Interceptarea fara drept a unei transmisii de date informatice care nu este publica se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani”. Modificarea fara acord a paginilor web se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, iar lansarea de virusi informatici se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Cei care fura prin intermediul calculatorului sint pedepsiti dupa Legea 365/2002 privind comertul electronic, care prevede: „Falsificarea unui instrument de plata electronica se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 12 ani”. De asemenea, „fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software cu scopul de a falsifica instrumentele de plata electronica (carduri bancare sau conturi pe Internet – n.r.) se pedepses te cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani”.

Tataye – „bestia” romåneasca /
Unul dintre putinii fabricanti de virusi din Romånia cunoscut in toata lumea a actionat pe Internet, pina anul trecut, cu pseudonimul „tataye”. El a produs si apoi a imbunatatit un virus de tip troian, numit initial „Ulysses”, care dupa ce a devenit tot mai agresiv a fost redenumit „Bestia”. |n 2005, presa a relatat ca politistii l-au identificat pe „tataye” in persoana lui Radu Andrei Poleacu, un cercetator care lucreaza la Sucursala de Cercetari Nucleare din Mioveni. L-am gasit pe Radu Poleacu, un tinar inalt si slab, la vreo 30 de ani, intr-un bloc obisnuit, cu patru etaje, de la periferia Pitestiului. Nu a acceptat sa vorbeasca cu noi, afirmind ca nu il mai intereseaza subiectul. Totusi, am reusit sa aflam de la cunoscutii lui ca pitesteanul ar fi realizat virusul doar ca sa arate ce stie. „Nu e genul de pirat al Internetului, e un om linistit, cu familie. Nu a dorit sa profite, ci doar sa isi demonstreze cunostintele”, a declarat unul dintre ei. Constient de puterea „armei virtuale” pe care a creat-o, „tataye” a tinut sa ii avertizeze pe utilizatori, pe propriul site, ca „Bestia” este periculoasa. Avertismentul nu a fost luat in seama, pentru ca un student american de 19 ani a fost prins de politie cind vindea, cu 120 de dolari, un program care ascundea si virusul romånului. |n prezent, conform comisarului Dorin Bumbeneci, de la Directia de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Arges, ancheta in cazul lui Radu Andrei Poleacu este in desfasurare.

Hacker vs. cracker /
Cuvintul hacker provine de la „hack”, in engleza inseamna „a ciopirti, a taia in bucati”. |n limbaj informatic, hacker este un specialist in programare care incearca sa patrunda fara permisiune intr-un calculator sau o retea, conform explicatiilor oferite de experti BitDefender. Exista doua mari comunitati: „white hacking“ sau „white hats”, asa numit ii hackeri „de treaba”, cei care descopera fisurile din programele informatice, fara a profita de ele (de obicei acestia au contract cu o organizatie care ii plateste pentru a descoperi aceste vulnerabilitati si a le repara) si „black hacking“ sau „black hats”. |n aceasta a doua categorie intra: crackerul – adevaratul pirat informatic; cei care fac carding, desi acestia nu sint considerati hackeri in sensul „clasic” (ei realizeaza sau folosesc programe ce faciliteaza accesul la cartile de credit ale unor persoane straine) si phishing (persoane care construiesc anumite site-uri pentru a fura bani sau informatii despre cartile de credit).
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *