Culpa sistemului medical: nimeni nu plateste pentru greseli

Un diagnostic pus in mod corect si un tratament corespunzator ar trebui sa salveze viata unui om. Activitatea medicala numara insa si esecuri. In Romånia, un pacient mutilat de medic sau caruia i-a fost administrat un medicament gresit nu primeste daune materiale si nici nu are satisfactia sa vada ca medicul vinovat a fost pedepsit. Dintre sutele de dosare in care doctorii sint acuzati de malpraxis, foarte putine se lasa cu sanctiuni din partea Colegiului Medicilor si, de cele mai multe ori, aceste pedepse – avertisment, mustrare sau vot de blam – nu inseamna aproape nimic. Mustrarile primite din partea superiorilor ii blocheaza medicului accesul la functii mai inalte. Aceasta piedica tine insa numai sase luni. De asemenea, un vot de blam, care sanctioneaza indiferenta medicului fata de bolnav, il costa pe doctor putin peste 10 milioane de lei vechi – amenda. Erorile medicale il afecteaza numai pe pacient si cele mai multe cazuri sint uitate in sertarele de la Colegiul Medicilor. Ele nu se concretizeaza nici macar in statistici. Cele mai revoltatoare cazuri de malpraxis sint cele soldate cu moartea pacientului. Asa s-a intimplat cu primarul comunei Nicoresti din Braila, Danut Boghiu. „Am venit cu el la spital, dupa ce deja fusese diagnosticat cu infectie la o ureche. Medicul care l-a luat in ingrijire nici nu a vrut sa se uite pe hirtiile care aratau starea de sanatate a fratelui meu. L-a tinut in spital, la urgente, cinci zile, fara sa ii trateze acea infectie si, in cele din urma, a murit de septicemie”, povesteste fratele pacientului, Ionel Boghiu. El mai spune ca, imediat dupa ce a depus plingere la Colegiul Medicilor din Iasi, a aflat ca fisele medicale ale pacientului decedat au disparut. „Eu mai am copiile si pot sa demonstrez ca, atunci cind a intrat in spital, fratele meu avea diagnosticul pus, iar medicul Adrian Ciornei nu avea altceva de facut decit sa il trateze. As vrea sa ma mai intilnesc odata cu acest om si sa vad eu cu ce ochii ma priveste. Am incercat sa stau de vorba cu el, dar este de negasit. Oare cum se simte el cind stie ca l-a bagat pe fratemeu in pamint?”, se intreaba fratele primarului din Nicoresti.

MEDICUL ACUZAT DE INCOMPETENTA, ABSENT
In prezent, doctorul Ciornei se afla in concediu medical si nici macar cei care il ancheteaza nu reusesc sa il gaseasca. „Trebuia sa vina saptamina trecuta la Colegiu, unde era analizata acuzat ia de malpraxis indreptata impotriva lui. Nu s-a prezentat. Mai avem nevoie de niste documente care sa arate prin ce spitale a trecut pacientul decedat si asteptam si rezultatul de la medicii legisti. Cu sau fara medicul Ciornei, speram ca in maximum 40 de zile sa finaliza m cazul”, a declarat pre- sedintele Colegiului Medicilor din Iasi, Vasile Astarastoaie. Fratele lui Danut Boghiu spune ca, indiferent de rezultatul la care va ajunge Colegiul Medicilor, are de gind sa-l dea in judecata pe medicul Ciornei, desi nu crede ca tribunalul va face dreptate pentru primarul mort „cu zile”. „Tare mi-e frica de faptul ca n-o sa avem cistig de cauza. Medicii sint persoane influente si e greu sa te lupti cu ei”, a mai spus Ionel Boghiu.

NOUA ANI DE CERCETARI PENTRU NIMIC
Nici un medic nu a facut inchisoare pentru ca a tratat un pacient cu neglijenta. O condamnare insa a existat, dar numai dupa noua ani, in care familia victimei si politia s-au luptat in tribunale sa scoata la iveala adevarul. In iunie 1997, Florin Gageanu i-a administrat unei bolnave o fiola de algocalmin. Aceasta era alergica la substanta injectata de medic si a murit. Dupa un proces care a durat aproape un deceniu, doctorul a fost gasit vinovat si condamnat, luna trecuta, la doi ani de inchisoare. La doua saptamini insa, doctorul Gageanu a fost gratiat si actualmente incearca sa-si redobindeasca dreptul de a profesa.

IERTAT DE SUPERIORI SI TOLERAT DE MINISTERUL SANATATII
Superiorul doctorului Gageanu, presedintele Colegiului Medicilor din Braila, nu s-a aratat nici el aspru in ceea ce priveste „culpa medicala” a celui acuzat. „Acest medic nu a mai avut reclamatii, pentru ca este un chirurg foarte bun. Medicul Gageanu poate sa revina in sala de operatii abia peste doi ani, dar este posibil sa obtina acest drept mai devreme. In prezent se rejudeca pentru a obtine dreptul de a profesa. Dupa parerea mea, el este nevinovat pentru ca greseala savirsita de el nu a fost voita. Opereaza de 30 de ani. Noi numim aceasta greseala a lui «omisiune»“, a declarat Ioan Florin, presedintele Colegiului Medicilor din Braila. Nici Ministerul Sanatatii nu are un cuvint de spus in legatura cu erorile comise de medici. „Singurii care pot lua decizii in ceea ce priveste pedepsele pentru doctorii incompetenti sint sefii Colegiului Medicilor”, a declarat purtatorul de cuvint al Ministrului Sanatatii, Oana Grigore. „Noi nu ne ocupam de aceste cazuri de culpa medicala. Aceasta a fost intotdeauna responsabilitatea superiorilor medicilor. Daca legea reformei din sectorul medical va intra in vigoare, atunci Colegiul Medicilor va fi subordonat Ministerului Sanatatii si atunci problema malpraxisului va fi gestionata mai bine, speram”, a mai spus Oana Grigore.

CITI PACIENTI AU MURIT DE „CULPA MEDICALA”?
In Romånia, nu se stie nimic exact despre numarul medicilor acuzat i de erori profesionale sau cel al pacientilor carora li s-au aplicat gresit procedurile medicale. Filialele judetene ale Colegiului Medicilor isi vad singure de rezolvarea dosarelor de malpraxis, iar datele rezultate ajung „la centru”, adica la Colegiul Na- tional, doar in situatii extreme. Adica daca medicul sau pacientul care acuza nu sint multumiti de ancheta desfasurata la judet, sau daca insusi presedintele Colegiului Medicilor contesta rezultatul. Mai sint si situatii in care pacientii prefera sa mearga cu reclamatia direct la superiorii medicilor de la Colegiul National. Acestia din urma sint practic singurii care au facut publica o evidenta pe mai multi ani. Arhiva organizatiei consta intr-o baza de date privind plingerile de malpraxis strinse in sertarele institutiei din 1999 pina in 2004. Acestea reprezinta un mic fragment din ceea ce inseamna incompetenta medicala, la noi in tara. De-a lungul celor cinci ani s-au inregistrat 324 de sesizari facute de catre pacienti. Numai 126 de medici au fost sanctionati pe motiv de culpa medicala. Este bine de stiut faptul ca in cele peste 300 de dosare au existat mai multi medici reclamati. Numarul lor exact nu se stie, pentru ca nimeni nu contabilizeaza cifra doctorilor care sint acuzati ca nu isi fac datoria cum trebuie.

CRIZA DE DATE SALVATA, POATE, DE UE
Pentru 2005, Colegiul nu a centralizat inca numarul de plingeri. Se spera totusi ca pina la urma, datorita cerintelor Uniunii Europene, romånii sa poata afla cifra exacta a greselilor din spitale. „Este foarte greu sa culegi aceste date privind numarul de plingeri si de cazuri de malpraxis elucidate, din cauza ca acest sistem este descentralizat. Cele mai multe cazuri se rezolva in judet si nu stim cite sint”, spune Gheorghe Borcean, presedintele Comisiei de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor. Si Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din Iasi, priveste cu incredere spre viitor pentru o evidenta exacta a culpelor medicale. „Altii (alte tari) au date pentru ca sint ajutati de justitie. La noi insa nu toate cazurile ajung in instanta. Urmeaza ca in urmatoarele trei-patru luni sa colectam toate datele privind malpraxisul. Ar trebui sa facem asta pentru ca asa este in Uniunea Europeana si asa ar trebui sa fie si la noi”, a declarat Astarastoaie.

NU S-AU GASIT VINOVATII ANULUI 2005
Din toate judetele tarii, doar cinci Colegii stiu, cit de cit, care este situatia pe 2005 privind erorile medicale. Unele dintre Colegii inca mai desfasoara anchete privind cazurile de anul trecut. Colegiul Medicilor – Bucures- ti a raportat pentru anul trecut 100 de reclamatii, din care 86 au fost solutionate. Numarul sanc- tiunilor aplicate ajunge la 30. Filiala judetului Buzau a raportat 14 acuzatii de malpraxis. Pentru cinci dintre ele s-au aplicat sanctiuni. In Craiova situatia este inca incerta. Sefa Comisiei Superioare de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor – Craiova, Silvia Zbarcea, spune ca pentru anul trecut situatia nu este prea limpede. „Nu am solutionat inca plingerile facute anul trecut. Va putem spune insa ca, in general, nu inregistram mai mult de 30- 40 de plingeri. In 2005 am primit 32 de reclamatii. Indata ce vom finaliza anchetele, vom avea si datele necesare”, a declarat Zbarcea.

 MEDICII VINOVATI SCAPA CU MUSTRARE
Pacientii se pling de faptul ca cei care ii judeca pe medici sint colegii lor de breasla si ca au, aproape de fiecare data grija ca rezultatul anchetei sa fie favorabil doctorului inculpat. In 2004, au ajuns la Colegiul National al Medicilor 48 de dosare in care mai multi medici erau acuzati de malpraxis. Mai bine de jumatate dintre aceste plingeri au fost parafate ca fiind nefondate. In celelalte cazuri, medicul gasit vinovat a primit vot de blam, mustrare sau avertisment. Sanctiunile de acest gen nu reprezinta nimic concret. Ele nu fac altceva decit sa-i incetineasca medicului procesul de ascensiune in cariera. De exemplu, o mustrare primita din partea Colegiului Medicilor ii ingreuneaza medicului, pentru sase luni, transferul la alt spital sau ii micsoreaza sansele de a ajunge sef de sectie in aceeasi perioada. De asemenea, votul de blam se lasa cu o amenda de la 10 la 15 milioane de lei vechi, dupa care incidentul este uitat si iertat. Numai doi medici au pierdut dreptul de a profesa. Unul dintre ei este Florin Gageanu, braileanul gasit vinovat pentru omor din culpa, al carui caz l-am detaliat mai sus, care in cel mult doi ani va reintra in sala de operatii. Termenul s-ar putea scurta, daca doctorul Gageanu va mai convinge inca o data justitia ca este un bun profesionist. Celalalt este doctorul Naum Ciomu, cel care i-a sectionat in trei penisul unui bolnav. Nici Ciomu nu se lasa batut si se lupta pentru a-si redobindi statutul de medic. Deocamdata, preda medicina la facultate.

DESPAGUBIRILE SE APLICA DOAR IN STRAINATATE
Cu toate ca firmele care asigura medicii pentru eventualele accidente medicale sustin ca au existat cazuri in care au platit daune, nu s-a auzit vreodata de un pacient care sa fi primit despagubire pentru ca un medic nu l-a tratat cum trebuie. Cea mai mare dauna ceruta in Romånia sub acuzatia de malpraxis a fost de 190.000 de dolari. Familia Calinciuc a lansat acuza ca fiica lor, Iasmina, a fost infectata cu virusul HIV, chiar in Spitalul „Sf. Maria” din Iasi. Dupa lungi plimbari prin tribunale, sotii Calinciuc au renuntat la bani. Toate procesele intentate de ei au fost pierdute. De asemenea, doctorii spun ca nu au auzit niciodata de vreun coleg al lor care sa fi ajuns sa plateasca daune pe baza erorii medicale. In Statele Unite si in tarile vesteuropene, despagubirile ajung la sume enorme, de ordinul milioanelor de dolari sau euro. Americanul Hurshell Ralls a cerut daune in valoare de cinci milioane de dolari, dupa ce medicii i-au extirpat organele genitale crezind ca sint vatamate de cancer. Pentru a evita un proces lung, pe care pacientul avea sanse sa il cistige, spitalul a cazut la intelegere cu barbatul. Suma de bani pe care Ralls a primit-o nu a fost niciodata dezvaluita.

Plingerile trec prin zeci de miini

O acuzatie facuta impotriva neglijentei medicale are de strabatut cale lunga pina sa fie solutionata. In primul rind cel care suspecteaza un caz de malpraxis trebuie sa depuna o plingere la Colegiul Medicilor din judetul de care apartine doctorul acuzat. Daca pacientul doreste, poate cere chiar si Colegiului National sa cerceteze cazul de posibila culpa medicala. Sesizarea facuta intra apoi in biroul executiv al Colegiului. Acesta din urma ia o decizie de inaintare si de incepere a cercetarii cazului. De aici, plingerea ajunge la comisia de jurisdictie a organizatiei, care incepe sa adune probe. Se cer expertize de la medici, altii decit cei acuzati in dosar si se culeg declaratiile martorilor. Dupa cercetare, comisia de jurisdictie face o propunere unui alt segment din Colegiul Medicilor, si anume comisiei de disciplina. Decizia comisiei de disciplina poate fi oricind atacata de catre presedintele Colegiului National al Medicilor.

Malpraxisul, a treia cauza de mortalitate In SUA

Cu toate ca in America de Nord pacientul vatamat angajeaza in lupta cu doctorul o armata de avocati si pretinde despagubiri fabuloase, 200.000 de persoane mor din cauza medicilor. Malpraxisul reprezinta in Statele Unite a treia cauza de mortalitate, dupa bolile cardiovasculare si cancer. Dupa cum scria revista Journal of the American Medical Association, interventiile chirurgicale inoportune cauzeaza moartea a 12.000 de persoane anual, iar medicatia administrata eronat ucide 7.000 de persoane pe an. „Acest studiu, realizat de americani, este foarte realist”, spune Catalin Popa, fost manager de spital in SUA. „Am lucrat acolo timp de 20 de ani si stiu ca numarul de plingeri ale pacientului indreptate impotriva medicilor, este foarte mare, iar despagubirile ajung la milioane de dolari. Doctorii sint intotdeauna pregatiti pentru asemenea accidente. Un medic american plateste pina la 100.000 de dolari pe an, prima de asigurare in caz de malpraxis”, sustine Popa. El mai spune ca orice medic poate gresi, nimeni nu este perfect, dar ca intotdeauna legile trebuie respectate. „Pedeapsa, indiferent daca se concretizeaza in bani sau zile de puscarie, trebuie aplicata, atunci cind este cazul”, sustine Popa. Romånia este tara cu cele mai mici prime de asigurare pentru malpraxis. La noi in tara medicii platesc in jur de doua milioane de lei pe an, in vreme ce in Europa se platesc zeci de mii de euro pentru acelasi lucru. Totii medicii sint obligati prin lege sa se asigure in caz de malpraxis, cu totii o fac, insa nici o societate de asigurari nu a platit vreodata daune.
Liana Anghelescu
Sursa: Prezent“