Principala poarta rutiera a Capitalei, in portiunea dintre Otopeni si Bucuresti, scoate din sarite soferii care intra sau ies din oras. Dupa ce traficul a fost dat peste cap de lucrarile de largire a soselei, reprezentantii Companiei de drumuri si ai Politiei Rutiere isi bat joc de soferi, instaland semafoare in imediata apropiere a supermarketurilor din zona pentru a inlesni circulatia autovehiculelor clientilor fideli.
Cu toata opozitia Ministerului Transporturilor, Brigada de Politie Rutiera a dat avizul de instalare a semnalelor luminoase la doi ani de la prima solicitare, fara ca acesta sa fie innoit in 2006.
Liniste,se lucreaza!
"Lucrandu-se sub circulatie la proiectul de largire a DN1, procedurile de executare a lucrarilor sunt etapizate. Pentru ca nu se poate inchide circulatia in zona, vom fi nevoiti sa asteptam finalizarea lucrarilor de largire, dupa care vor incepe si lucrarile de asfaltare”, declara reprezentantii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. La randul sau, presedintele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, Liviu Emilian Damboiu, spune ca asfaltarile sunt intarziate si de lucrarile de mutare si protejare a retelelor de utilitati. Principala poarta rutiera a Capitalei, in portiunea dintre Otopeni si Bucuresti, este o rusine nationala. Si asta din cauza ca, de 16 ani, ofera suitelor de oficiali europeni, care se straduiesc sa cosmetizeze, in vederea integrarii, imaginea Romaniei, dar si soferilor romåni, adevarata fata a sfidarii si indolentei autoritatilor autohtone. Bataia de joc continua pe cea mai blestemata intrare in Bucuresti dupa ce semafoarele instalate de Brigada de Politie Rutiera Bucuresti pentru a fluidiza traficul in zona parcarilor supermarketurilor Bricostore si Carrefour si-au dovedit inutilitatea pentru decongestionarea circulatiei pe DN1. La mai bine de doua saptamani de la montarea lor, soferii care se aventureaza pe soseaua care leaga Bucurestiul de orasul Otopeni nu inteleg de ce autoritatile le-au scos necazul in drum. Desi afirmasera anterior pentru „Gardianul“ ca nu sunt responsabili pentru montarea lor, reprezentantii Brigazii de Politie Rutiera Bucuresti nu si-au mai dat rand la balbe. La intrebarile noastre de saptamana trecuta, „rutierii“ n-au gasit raspunsuri clare nici zilele trecute, cand i-am abordat din nou, lasand sa se inteleaga ca nu pricep nimic din ce se intampla in ograda lor. De partea cealalta, reprezentantii Inspectoratului Judetean de Politie Ilfov spun ca semafoarele au fost montate sigur de omologii de la Capitala. „Nu aveam cum sa le montam noi pentru ca tronsonul nu se afla in raza noastra, ci a Politiei Capitalei. Chiar am verificat informatia din trei surse si am primit confirmarea celor de la Bucuresti“, a declarat Cristina Golis, purtator de cuvant IPJ Ilfov. In schimb, reprezentantii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului spun ca semafoarele trebuiau sa apara inca de acum doi ani, dar nu au fost instalate pe motiv ca in zona urma sa fie construit un pasaj. Insa ele au aparut in aprilie 2006. „Politia Rutiera a vrut sa le monteze in urma cu doi ani, dar noi ne-am opus atunci. Semafoarele de acolo au fost instalate luna aceasta in baza unui aviz vechi, dar care n-a mai fost innoit“, ne-a declarat un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Cu toate ca ele sufoca si mai mult circulatia pe DN 1, Brigada de Politie Rutiera Bucuresti nu au intarziat sa faca pe plac reprezentantilor supermarketurilor din zona, care au adus argumente serioase in favoarea fluidizarii ciculatiei in propriile parcaje. Nimeni nu stie, dar poate ca multi se intreaba de unde aceasta promptitudine in rezolvarea solicitarii patronilor de supermagazine si, mai ales, cine a luat spaga pentru instalarea unor semnale luminoase inutile?
Multinationala cu ifose germane
Siluirea actuala la care sunt supusi, deopotriva, principalul drum national cu pretentii de coridor pan-european, precum si participantii la trafic nu constituie, pentru „baietii isteti“ pusi in fotolii aducatoare de „beneficii“, o noutate. Mai precis, aparitia acestor mega-depozite cu pretentii europene a generat calvarul soferilor si prosperitatea dregatorilor. Astfel, in timp ce unul dintre investitorii autohtoni care si-au amplasat un asemenea edificiu comercial la marginea Capitalei, in zona Corbeanca, a fost obligat sa construiasa o subtraversare a DN1, tocmai pentru a nu strangula traficul rutier, unei „multinationale“ cu ifose germane i-a fost permisa bulversarea unui trafic, si asa, gatuit. Iar, pentru ca, in tara de origine, proprietarii mega-depozitului germanic nu ar fi avut nici macar tupeul de a solicita autoritatilor locale un asemenea favor, acestia au recidivat, tot pe DN1, dar in zona Ploiesti. De altfel, profitand de „bunatatea“ edililor urbei respective, si alti reprezentanti de multinationale comerciale si-au batut joc de contribuabilii romani si au transformat DN1 intr-un labirint auto.
Drumuri de mii de miliarde lei vechi
Chiar daca a inghitit zeci de miliarde de lei in ultimii trei ani, tronsonul cuprins intre Aeroportul Baneasa si pasajul Otopeni e plin de gropi spre disperarea soferilor care platesc anual taxe cu duiumul pentru a circula pe drumurile publice. Lucrarile de asfaltare a celei mai tranzitate iesiri din Bucuresti mai asteapta cel putin pana la toamna, pentru ca antreprenorul drumului, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), are de finalizat un proiect de largire a carosabilului intre Aeroportul Baneasa si Pasajul Otopeni. Contractul a fost semnat cu concernul portughez Lena Engenharia E Construcoes SA pentru fabuloasa suma de 973 miliarde lei vechi fara TVA (aproximativ 26,8 milioane euro), bani asigurati de la bugetul de stat. Pana aceasta lucrarea nu este finalizata (31 octombrie 2006), campania de asfaltare nu poate fi demarata. Si mai mult ca sigur nici dupa 31 octombrie, din cauza vremii. In plus, CNADNR a atribuit societatii Astaldi SPA lucrarile de largire la sase benzi a Pasajului existent la Otopeni precum si rampele, platind 156 miliarde lei vechi, si care ar trebui sa fie gata pe 30 iunie 2006, conform caietului de sarcini. Aceeasi companie va construi un nod rutier pentru asigurarea accesului la Aeroportul Henri Coanda si in zona comerciala invecinata, proiect pentru care CNADNR a scos din buzunare 245 miliarde lei vechi. Si asta nu e totul, pentru ca tot la sfarsitul lunii iunie este anuntata inaugurarea lucrarilor de largire a DN1, tot la sase benzi, intre Pasajul Otopeni si Aeroportul Henri Coanda, nota de plata a constructorului Alpine Mayreder Bau GmbH ridicandu-se la peste 240 miliarde lei vechi. Daca mai punem la socoteala si lucrarile sub antrepriza, de introducere a retelelor de utilitati, avem tabloul complet al unui veritabil camp de lupta care se numeste, doar generic, principala poarta de intrare in Bucuresti.
Politia Rutiera in silentio stampa
Ca toate institutiile statului, Brigada de Politie Rutiera Bucuresti are persoane pe care te poti bizui atunci cand ai nevoie de informatii. Cand vine vorba de interventii la sistemul de semnale luminoase, cei mai solicitati sunt comisarul Valentin Iana, de la Biroul de organizare si sistematizare a circulatiei, sau subalternul sau, subcomisarul Constantin Stroescu (foto), responsabil cu educatia rutiera. La nenumaratele noastre apeluri, acesta din urma a promis ca „se va interesa“ in legatura cu problema semnalata de noi, dar tot ce a facut a fost sa-si inchida telefonul mobil sau sa-si mandateze colegii sa raspunda.
CNADNR, bun de plata
Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, “mijloacele de semnalizare rutiera, precum si orice alte dispozitive speciale de acest fel se executa, se instaleaza si se intretin prin grija administratorului drumului public. Instalarea acestora se executa numai cu acordul prealabil al politiei“ (capitolul IV, art. 30, al. 3). Astfel, potrivit legislatiei rutiere, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania este responsabila pentru intretinerea lor, desi semnalele luminoase nu deservesc participantii la trafic pe DN1, ci clientii supermagazinelor de la iesirea din Bucuresti. In acelasi timp, aceeasi ordonanta de urgenta interzice amplasarea, in zona drumului public, constructii, panouri sau dispozitive de semnalizare care stanjenesc circulatia si pun in pericol siguranta circulatiei. Cine raspunde de nerespectarea legii?
Dan L. Brumar
Sursa: Gardianul“
Have something to add? Share it in the comments.