O sansa pentru hotelurile romånesti

Viena, Frankfurt sau Shanghai sint trei destinatii extrem de intilnite in calatoriile de afaceri ce fac parte din strategiile de piata ale marilor companii. In momentul in care o tranzactie importanta este pe punctul de a fi incheiata sau cind trebuie prezentate rezultatele financiare, managerii aleg intotdeauna sa pregateasca aceste operatiuni intr-un cadru cit mai relaxant, dar, in acelasi timp, utilat cu toate facilitat ile necesare. Romånia postdecembrista a scos in evidenta un fapt incontestabil: avem o structura geografica exceptionala, dar neutilizata. Delta Dunarii si Muntii Carpati au reprezentat dintotdeauna un cec in alb pentru potentialul turistic urias pe care-l prezinta, dar nu am reusit niciodata sa facem din ele atractii pentru circuitele mondiale de calatorii. Delta Dunarii, desi contine specii de pasari unice pe vechiul continent, nu face parte inca din cultura turistica a europeanului. Europenii ne asociaza, in aceasta privinta, mai degraba cu vampirii, contele Dracula fiind principala noastra carte de identitate. Rezumind, turismul ca atare, in orice segment, nu doar in turismul de afaceri sau in cel transfrontalier, se afla intr-o situatie deosebit de critica, cu atit mai mult daca este sa comparam aceste date cu situat ia altor tari europene. Totusi, pentru o parte din aceasta industrie, situatia nu mai este chiar atit de intunecata, intrucit se pare ca s-a gasit, in sfirsit, o rezolvare. Aceasta rezolvare ar putea veni din partea unui segment turistic care a luat amploare de abia in ultimii ani. Este vorba despre turismul de afaceri. „Turismul de afaceri reprezinta una dintre solutiile pentru dezvoltarea turismului romånesc, mai ales acum, cind Romånia se confrunta cu gripa aviara si cu probleme ale litoralului”, a declarat, pentru „Prezent”, Alin Burcea, presedintele companiei Paralela 45. De altfel, majoritatea strainilor care calatoresc in tara noastra (60- 70%) vin in interes de afaceri. TURISMUL DE AFACERI, IN CIFRE // De altfel, turismul de afaceri se situeaza pe locul al doilea in ceea ce priveste vizitatorii, dupa turismul transfrontalier, ceea ce arata ca sectorul este in plin avint. Se poate observa ca numarul de intrari in Romånia, din alte tari decit cele limitrofe, este proportional cu numarul firmelor straine care activeaza in Romånia, pe tari si grupe de tari. Mai mult chiar, potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), segmentul turismului de afaceri va atinge circa 445 milioane dolari in Romånia. Cea mai mare pondere pe acest segment este detinuta, de asemenea, de catre companii. Pe ansamblu, Romånia va genera circa trei miliarde de dolari din consumul personal de turism si calatorii al rezidentilor, ceea ce insumeaza aproximativ 3,9% din totalul consumului personal. Totusi, volumul de 3,9% este situat sub nivelul mondial de aproape 10 procente si mai jos de media Uniunii Europene de 11,3%. Iar acest fapt este vizibil si din segmentul referitor la cheltuielile pentru calatorii in scop personal, unde tara noastra este clasata pe locul 148 din 170 de state, mult sub vecinii nostri. Bulgarii ocupa locul 74, ungurii pozitia 74, iar croatii ajung pina pe pozitia 26. Dar, deosebit de important, exista o tendinta de crestere mult mai accentuata fata de cheltuielile europene de turism si calatorii. Ca potential de crestere privind cheltuielile personale in turism in urmatorii zece ani, tara noastra se situeaza pe locul sase, in fata Croatiei – locul 11 si Bulgariei – locul 63. Potrivit raportului WTTC, pe masura ce economia nationala creste, consumul din Romånia si calatoriile de afaceri tind sa urmeze acest proces. Pe masura ce venitul pe cap de locuitor se imbunatateste, cresc in acelasi ritm si cheltuielile cu turismul si calatoriile. In acelasi studiu, se estimeaza ca in urmatorii zece ani, turismul si calatoriile personale din Romånia se asteapta sa creasca cu o rata anuala de 7,7%, in timp ce calatoriile guvernamentale si de afaceri sint prevazute sa creasca cu un procentaj anual de 4,9%. „Turismul de afaceri este una dintre solutiile pentru dezvoltarea turismului romånesc. Este un turism de nisa si, daca ne uitam la ce se intimpla din cauza gripei aviare si la situatia de pe litoral, constatam ca este cea mai importanta sansa pentru Romånia”, a adaugat Alin Burcea. PREA PUTINE HOTELURI PENTRU PREA MULTI TURISTI? // Una din cele mai mari probleme cu care se confrunta turismul de afaceri este lipsa, insuficienta spatiilor pentru evenimente. „Capitala si marile orase resimt lipsa unor centre, unor sali pentru evenimente. In plus, capacitatea hoteliera este destul de mica”, a declarat, pentru „Prezent”, Traian Badulescu, ofiter de presa in cadrul Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Majoritatea jucatorilor din piata de profil recunosc ca nu exista suficiente capacitati de cazare. „Nu avem inca spatii de cazare pe masura cererii. In plus, preturile sint mult mai mari decit in straina tate. O noapte de cazare la hotelul Hilton din Frankfurt costa aproape de doua ori mai putin decit la noi“, ne-a precizat Gabriela Tanase, presedintele Agentiei Romåne pentru Turism si Evenimente. Dar aceasta opinie nu este impartasita de toata lumea. Piata este in plina dezvoltare si preturile competitive au transformat Romånia intr-o destinatie favorita pentru acest tip de turism. „Costurile sint mai mici decit in alte tari europene. Am constatat o tendinta de cres- tere a turismului de afaceri si conferint e in Romånia si aproximam o majorare de 15% a acestui tip de turism", estimeaza Traian Ba- dulescu. In plus, incepem treptat sa rezolvam si problema lipsei spatiilor de cazare, se construiesc tot mai multe hoteluri, nu doar in Bucuresti, ci si in celelalte mari orase. De altfel, agentiile afirma ca si la conferintele de mare amploare, unde sosesc citeva mii de invitati, exista posibilitati de cazare. Romånia incepe sa devina o atractie turistica, nu doar pentru segmentul turismului de afaceri, iar un avantaj major este acela ca este o destinatie noua, potrivit lui Alin Burcea. O alta problema semnalata de operatorii din domeniul este determinata de concurenta neloiala a hotelurilor si a altor tipuri de companii. Hotelurile nu trebuie sa-si faca publicitate decit prin agentiile de turism. In articolul 28 din Legea Turismului se afirma clar: nu pot face reclama turistica decit operatorii care detin o licenta de turism, iar majoritatea hotelurilor nu au aceasta licenta. CUM PUTEM CONSTRUI UN BRAND DE TARA? // „O tara nu poate sa aiba brand. Un produs poate avea brand. O tara trebuie sa aiba imagine, iar Romånia nu are o imagine”, a explicat Alin Burcea. „Iar noi nu avem ceva care sa ne fie definitoriu. Trebuie gindit acel ceva. Si sa stim sa ne promovam. In plus, lipsa brand-ului este determinata si de lipsa de contur a publicului tinta. Dar inainte de a avea un brand, trebuie sa promovam alte branduri din Romånia. Orasul Sibiu, prin faptul ca va fi in 2007 «Capitala Europeana a Culturii», poate promova imaginea Romåniei“. Chiar lipsa brand-ului de tara ar trebui sa ne convinga sa stimulam turismul de afaceri. O alta modalitate de promovare, care incepe sa prinda tot mai mult la operatorii romåni de turism, este participarea la tirgurile internationale. „Trebuie sa participam la tirgurile de turism pentru a ne promova imaginea”, a explicat Alin Burcea. Internet-ul, esenta schimbarii > Operatorii de turism din Romånia nu sint inca obisnuiti sa includa sistemul de inregistrare on-line (booking-ul on-line) in sistemul lor de activitate. Deocamdata, este dificil pentru hotelieri sa treaca la un sistem nou, dar acest sector poate aduce beneficii considerabile. > Distribuirea on-line a produselor turistice este sustinuta si de Ruxandra Nicolescu, reprezentanta firmei Octopus Travel, care a explicat ca in acest fel pot fi obtinute beneficii atit de catre clienti, cit si de operatorii din turism si furnizorii de servicii. „Internetul ajuta turistii sa afle cit mai multe informatii, sa-si impartaseasca experienta turistica. > De asemenea, creeaza facilitati pentru comunitatea de afaceri din turism de a face schimb de informat ii privind furnizorii de servicii turistice, liniile aeriene, hoteluri, inchirierile de masini etc.”, a precizat Ruxandra Nicolescu. >Aceasta a subliniat ca inregistrarea directa, on-line, va cistiga o cota importanta de piata pina in 2010, cind produsele vor ajunge la un nivel ridicat de personalizare. „Pentru agentii de turism din Romånia, aceasta nu este, deocamdata, cea mai buna optiune. > Dar ei vor trebui sa inteleaga ca a venit vremea schimbarii si trebuie sa recurga la ea”, a mai spus reprezentantul Octopus. La noi in tara, intre 3-5% dintre romåni au facut rezervari, populatia nefiind inca educata in securizarea rezervarilor on-line. > In plus, de vina pentru rata scazuta de apelare la booking-ul on-line nu este doar sistemul hotelier, neobisnuit cu noua tehnologie. O alta piedica o reprezinta faptul ca numarul de carti de credit active din Romånia este inca foarte scazut. Din cele aproximativ 7,5 milioane de carti de credit, doar 1-1,5 milioane sint active, potrivit unor estimari neoficiale. > „In plus, nu toate cardurile pot fi utilizate pentru plati online, o mare parte a cardurilor putind fi utilizata doar pentru extras bani din cont”, a declarat, pentru „Prezent”, Cristina Irimia, director de marketing al agentiei de turism J’Info Tours. > Totusi, strainii care vin in Romånia in interes de afaceri nu prea apeleaza la serviciile on-line, ci mai mult direct la agentii, inregistrarea on-line fiind mai accesata in special pentru calatoriile din timpul liber.
Sursa:Prezent“