Stiri si noutati

Romania va intra in UE cu o retea moderna de autostrazi

Pana in anul 2001 ne laudam cu o autostrada care nu se ridica la standardele unei astfel de constructii. Dupa aceasta data Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania au lansat o strategie concreta care vizeaza constructia unei retele de autostrazi si drumuri expres pana in 2015. Anul acesta sunt in lucru 290 de kilometri de autostrada.

Primele rezultate ale acestei stategii au inceput sa se vada. Dupa mai bine de un deceniu de asteptare 56 de kilometri din Autostrada Soarelui (Bucuresti?Constanta) au fost deschisi circulatiei la inceputul lunii iunie, iar pe 16 noiembrie s-a deschis circulatiei si tronsonul 3, Lehliu?Drajna, in lungime de 42 de kilometri.

Constructia acestei autostrazi a inceput in 1991, dar a fost abandonata din lipsa de interes. In anul 2001 CNADNR a considerat-o ca fiind o prioritate, mai ales ca Romania si-a intensificat eforturile de aderare la Uniunea Europeana, astfel ca a inceput constructia autostrazii ce leaga capitala de litoral. Autostrada are patru benzi de circulatie si o linie mediana care separa sensurile de trafic. Limita legala de viteza a fost stabilita pentru 130 km/h. Punctul de intersectie al drumurilor secundare cu autostrada au fost transformate in pasaje astfel incat circulatia sa nu fie incetinita de intersectiile la nivelul solului.

Se lucreaza incepand din aceasta vara pe urmatoarele tronsoane: Drajna-Fetesti si la tronsonul 5, Fetesti-Cernavoda. Tronsoanele 4 si 5 sunt finantate prin facilitatea ISPA. In paralel, se deruleaza proiectul pentru executia "Sistemului de Comunicatii si Control al Traficului" care va monitoriza traficul si conditiile de circulatie pe autostrada.

Tot anul acesta a demarat constructia Autostrazii Transilvania. Finalizarea proiectului este preconizata pentru 2012. Autostrada va trece pe langa mai multe orase mari: Brasov, Fagaras, Sighisoara, Tirgu-Mures, Cluj-Napoca si Oradea. Lungimea totala va fi de 415 km.

Pe coridorul IV pan-european se construiesc variantele de ocolire ale orasele Sibiu si Pitesti. La Sibiu lucrarile au inceput. Varianta va avea o lungime totala de 23,5 km din care 16 cu profil de autostrada si este finantata de Comisia Europeana prin facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei. Si la Pitesti din cei 15 km 13 vor fi la nivel de autostrada. Lucrarile au inceput in luna iunie si sunt finantate de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.

Tot pe coridorul IV pan-european se afla si autostrada Arad-Sibiu care are o importanta cruciala pentru intreg continentul. Autostrada va asigura legatura dintre Romania si Vestul Europei.

Pentru sustinerea financiara a programelor s-a instrodus conceptul de parteneriat public-privat care presupune ca firme mari sa investeasca in infrastructura ruriera a Romaniei.

Avantajul imediat al implementarii conceptului de parte-neriat public-privat este realizarea investitiilor fara eforturi financiare din partea statului. Astfel, trei tronsoane ale autostrazii Bucuresti-Brasov vor fi finantate in acest fel: Bucuresti-Ploiesti, Predeal-Brasov si Comarnic-Predeal.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere va accelera dezvoltarea economica a regiunilor prin care autostrazile incluse in programele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. Companiile care executa lucrarile la extinderea retelei rutiere ofera mai multe locuri de munca si contribuie la reducerea ratei somajului. In paralel se dezvolta alte industrii.

Participantii la trafic vor parcurge distante mari in mai putin timp prin eliminarea intarzierilor din intersectii, la trecerile de nivel de cale ferata. Un alt aspect important este eliminarea traversarii unor localitati care va conduce la diminuarea aglomeratiei din marile orase.

Sursa Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *