Reducerea tot mai evidenta si mai accentuata a ratei inflatiei a determinat o scadere similara a dobanzilor oferite, in special la depozite. Ca urmare, in momentul de fata, nivelul dobanzilor a ajuns la cel mai scazut nivel din ultimii 12 ani, respectiv 10% pe an la depozitele pe o luna.
Surplus de lichiditati
In acest context, castigul rezultat este de 0,83% pe luna, nivel ce este aproape egal cu inflatia din februarie, care a fost calculata de catre Institutul National de Statistica (INS) la 0,80%. Cu alte cuvinte, aparent se poate spune ca dobanzile acopera nivelul inflatiei. In realitate, dobanzile sunt real negative (nu acopera cresterea preturilor) daca avem in vedere faptul ca INS ia in calcul la stabilirea inflatiei un cost al intretinerii mult mai mic decat cel real. Potrivit analistilor economici, reducerea aproape dramatica a dobanzilor la depozite duce la concluzia ca bancile au mai multi bani decat le trebuie si ca atragerea de noi depuneri nu este o prioritate pentru cele mai multe dintre acestea. Din pacate, insa, acest surplus de lichiditati nu este utilizat pentru finantarea economiei, ci pentru obtinerea fara prea mare efort a unor profituri deloc de neglijat, in contextul in care diferenta dintre dobanzile la credite si cele la depozite este in jur de 15%.
"O marja de 8% este suficienta"
Dobanzile la imprumuturi sunt in momentul de fata cuprinse intre 25% si 30%, in functie de perioada de creditare si de tipul creditului, existand unele tendinte, relativ timide, din pacate, de reducere a lor. Totusi, acest nivel este considerat de catre specialisti ca fiind inca destul de ridicat si este pus pe seama faptului ca, in mare parte, performanta si prestatia sistemului bancar autohton sunt cu mult sub ceea ce se practica in Uniunea Europeana, castigurile fiind obtinute pe seama unor dobanzi inalte la credite si cat mai scazute la depozite. "O marja medie de 8% este suficienta, ceea ce ar duce la dobanzi la credite de 18%-20%", sustin surse din cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Bancherii acuza BNR
Bancherii nu sunt, insa, de aceeasi parere, afirmand ca nu bancile sunt de vina pentru nivelul dobanzilor in contextul in care inregistreaza costuri foarte mari ale capitalului. "Banca Nationala nu si-a asumat rolul pe care trebuie sa il aiba si nu transmite semnale credibile", a declarat presedintele BRD – Group SociRtR GRnRrale, Bogdan Baltazar. Pe de alta parte, Bogdan Baltazar a dezvaluit, mai mult sau mai putin voluntar, unul dintre motivele care mentin marja dintre dobanzile pasive si cele active la un nivel atat de ridicat. Acesta a afirmat ca din veniturile obtinute, din care se scad costurile, se ia in calcul si "un retur decent la actionari". In legatura cu afirmatiile lui Bogdan Baltazar la adresa Bancii Nationale, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a afirmat ca lucrurile sunt mai complexe decat par. "Mecanismele politicii monetare in general si a politicii de dobanzi in special sunt atat de complexe si de diversificate, incat este imposibil sa fie analizate si judecate in cateva fraze. Nu cred ca un dialog frant rezolva aceasta problema", ne-a declarat Adrian Vasilescu.
"Sectorul financiar ramane subdezvoltat"
Problema marjei prea mari dintre dobanzile pasive si cele active a fost abordata si de catre specialistii in finante. Ministerul Finantelor Publice a elaborat o lista cu "masurile de politica economica ce trebuie aplicate in scopul indeplinirii criteriilor economice de la Copenhaga" (referitoare la aderarea, in 2007, la UE – n.r), efectuand, in acelasi timp, o analiza a pietei financiar-bancare autohtone. Potrivit documentului mentionat, "sectorul financiar ramane subdezvoltat, iar pietele non-financiare nu vor fi capabile sa mobilizeze capitaluri semnificative in perioada urmatoare". In acest context, singura posibilitate pentru atragerea capitalului in economia reala o reprezinta sectorul bancar, cu o conditie: sa accepte sa castige mai putin, sau macar sa limiteze, cel putin pentru o vreme, constructia de sedii de zeci de milioane de dolari, care contrasteaza in mod evident cu starea economica generala, putand pastra, in acest fel, banii pentru dividende. Concluzia specialistilor de la MFP este ca se impune in mod evident si necesar "reducerea dependentei ratei de profitabilitate bancara de marja mare dintre dobanzile active si cele pasive".
"O incercare de a justifica dobanzile mari"
Declaratiile presedintelui Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD), Bogdan Baltazar, privind rata inflatiei pe anul 2002, reprezinta o incercare de a justifica dobanzile foarte mari practicate la creditele acordate de banci, inclusiv de catre BRD, considera Institutul National de Statistica (INS).
"Domnul Bogdan Baltazar isi poate exprima dubiile metafizice cu privire la orice tine de viata planetei, inclusiv in probleme ce vizeaza inflatia sau costul incalzirii. Ca bancher insa, ale carui cunostinte in materie de economie romaneasca ar trebui sa fie deasupra oricarei indoieli, cu greu ne putem inchipui ca asertiunile domniei sale sunt rezultatul unei erori de optica", se arata intr-un comunicat al INS, preluat de Mediafax.
Have something to add? Share it in the comments.