Descoperim tehnologia dind din buric

Tehnologia inseamna progres. Acelasi lucru si l-au spus si penultimii guvernanti, care au decis ca a sosit momentul sa-i asalteze cu tehnologia pe copiii saraci. Dar, cum la omul sarac nici boii nu trag, pe linga problemele aparute cu obtinerea vaucerelor pentru achizitionarea de calculatoare, pe aceeasi usa cu tehnologia a intrat si ultima emanatie a mahalalei, maneaua. Aflata in febra campanie electorale, fosta putere a atacat puternic pe toate fronturile in incercarea de a mai smulge citeva voturi. Unul din programele lansate in 2004, actual inca, a fost si acesta: „Calculatoare subventionate pentru copiii saraci”. Potrivit Legii nr. 269/2004, elevii si studentii din invatamintul de stat sau particular, in virsta de pina la 26 de ani, pot beneficia de o subventie, reprezentind echivalentul a 200 de euro, pentru achizitionarea unui calculator. Conditia esentiala pentru a primi aceasta subventie este ca elevul sau studentul care solicita ajutorul sa provina dintr-o familie cu un venit brut lunar sub 1.5 milioane de lei pe membru de familie. Legea a prins foarte bine in mediul rural, unde foarte multe familii indeplinesc cerintele. Numai in 2004, prin respectivul program au fost achizitionate peste 22.000 de calculatoare.

CHELULUI TICHIE DE MARGARITAR II TREBUIE

Sarac fiind, este cam greu sa cumperi un calculator nou cu un bon de 200 de euro, mai ales ca legea te obliga sa achizitionezi unul cu procesor de 1,6 GHz, 128 MB RAM si 40 GB hard – disk, sau echivalent, dar merita sa faci un efort, mai ales cind nu ai ce pune pe masa. Chelului tichie de margaritar ii trebuie. Habar nu ai sa-l folosesti, de Internet nici nu poate fi vorba, nici termenul nu a patruns macar in zona, asa ca esti obligat sa-i gasesti o utilitate. Circotasii pot spune rapid ca si in mediul rural se fac ore de informatica. Da? Ei bine, nu prea. |n cele mai multe cazuri, profesorul de informatica este acelasi cu cel de matematica si, invariabil, stiinta mai veche are cistig de cauza. „De cele mai multe ori, facem matematica. Avem doua calculatoare in scoala, dar am inteles ca nu prea functioneaza. Eu am incercat sa le mai explic cite ceva, le-am desenat la tabla cum arata monitorul, unitatea, tastatura, care sunt principalele operatii si, ca sa fiu sincera, nici nu prea ma descurc”, recunoas- te cu sinceritate Maria Baleanu, o profesoara de 44 de ani de la o scoala din Teleorman, nu departe de Silistea-Gumesti.

 NOUA MUZICA POPULARA

Inventivi, copiii de tarani au gasit pina la urma si o utilitate calculatoarelor, dupa ce s-au convins ca monitoarele nu vor sa se lase folosite pe post de televizoare. Cu ajutorul acestor minunate aparate au descoperit muzica adevarata, manelele. Daca in localitatile situate in apropierea oraselor virusul a patruns mai demult, in „Romånia profunda”, cea fara cablu TV, care se uita doar la TVR, Guta, Adi Minune, Florin Salam erau inca niste ilustrii necunoscuti in 2003-2004. Nu este vorba, contacte cu prostul gust mai existasera, la o nunta, la un botez. Mai existau clasicele casetofoane, dar lucrurile nu erau la fel de spectaculoase, si nici oferta atit de variata. Astfel, termeni precum Track, MP 3, CD au inceput sa fie foarte des folositi de fiii de plugari. Calculatorul i-a facut sa descopere manelele si dragostea pentru manele i-a determinat sa deprinda tainele calculatorului. Tinerii de la sate nu mai vor pamint, sa-l ceara Cosbuc, ci ultimul single al lui Liviu Guta, daca se poate in duet cu Laura Vas, iar iarna vine pe ulita nu pe versurile lui Alecsandri, un necunoscut, ci in unduiri lascive, din buric, al unor colinde manelizate, fiindca exista si asa ceva. Simtind trendul, proprietarii de discoteci rurale, in cele mai multe cazuri primari sau consilieri locali, fac eforturi sa aduca simbata seara cite un manelist, chiar si de mina a treia, pentru a satisface electoratul, dar si pentru a-si rotunji conturile. Cind auzi ca si profesorii mai fac cite un schimb de CD-uri cu elevii se naruieste si ultima speranta. Fenomenul este scapat de sub control, iar cei mai batrini sint convinsi ca aceasta este noua varianta a muzicii populare, iar mai sus pomenitii Guta, Minune, Salam ar fi urmasii Mariei Tanase, Ioanei Radu, Mariei Lataretu. Acum in „camera buna”, sub candela si icoana, pot fi zarite si ultimele postere ale manelistilor, aduse cu eforturi de la oras, tehnologia calcind cu bocancii plini de noroi pe scoartele taranesti.

SITUATIA VA FI SALVATA DE LA CENTRU

Cum bietul Superman a cam murit, oricum isi desfasura activitatea mai mult in California, ministrul Gheorghe Flutur vrea sa salveze situatia, nu singur, ci in colaborare cu oamenii din fruntea Ministerului Culturii si Cultelor. Cele doua ministere lucreaza la un proiect de ordonanta de urgenta „pentru reabilitarea asezamintelor culturale din mediul rural, prezervarea a tot ce inseamna arhitectura, pentru descurajarea kitch-ului si manelizarii satului romånesc”. Traiti prea mult la oras, initiatorii generosului proiect uita insa o vorba care circula pe la sate: „Mortul de la groapa nu se mai intoarce”. Caminele Culturale care au asteptat cincisprezece ani sa fie reabilitate s-au culcat putin la pamint, sa-si mai traga sufletul, kitch-ul s-a instalat confortabil in casele taranilor, iar urmasii lui Ilie Moromete au in singe, pe linga clasicele globule, si manelele.
Sursa: Prezent“