Susanele.ro

Wikipedia – enciclopedia deschisa

Mi s-a parut dintotdeauna ca enciclopediile sint un fel de cutii cu surprize: le deschizi si gasesti in ele sateliti, razboaie, animale salbatice, filozofi si cite si mai cite. De obicei, esti tentat sa-ti imaginezi ca in spatele unui astfel de proiect sta o armata de oameni foarte seriosi, cunoscuti sub numele de cercetatori sau specialisti. Si daca tin cont de aceste doua reprezentari, imi dau seama ca Wikipedia este o cutie cu si mai multe surprize decit o enciclopedie obisnuita. Mai intii de toate, ce este Wikipedia? O enciclopedie online, gratuita, care poate fi editata de catre oricine are conexiune la internet si putina curiozitate, fara sa fie nici macar nevoie de un cont de utilizator. Deja apare o alta intrebare: cum ramine cu cercetatorii seriosi care se presupunea ca participa la realizarea unei enciclopedii? Ca doar nu toti cei care folosesc internetul sint savanti! Tocmai asta este una dintre cele mai importante carti pe care Wikipedia le arunca in joc: deplina libertate pe care o pune la dispozitie oamenilor, pentru ca acestia sa contribuie la editarea articolelor dintr-o enciclopedie. Acest lucru este posibil prin folosirea unui software wiki (cuvind folosit in limba nativilor din Hawaii, unde inseamna rapid), adica a unui website care permite oricarui vizitator sa adauge sau sa modifice continutul site-ului, si asta foarte simplu si foarte rapid. Acesta face parte dintr-o categorie mai larga, a ceea ce poate fi numit software prin colaborare, prin intermediul caruia un proiect poate fi construit de catre mai multi utilizatori, din locatii diferite. Un alt mod in care mai poate fi formulata aceasta metoda este acela de jurnalism participativ, prin care categorii foarte diferite de public sint implicate in activitati de editare.

O ENCICLOPEDIE CONTESTATA

Daca oricine poate intra pe www.wikipedia.org si poate edita articole despre moda, politica, actori si asa mai departe, este foarte probabil ca informatia sa nu fie atit de riguroasa ca intr-o enciclopedie clasica. Anularea monopolului pe care il aveau sursele consacrate asupra acestui tip de cunoastere a avut drept consecinta contestarea continutului din Wikipedia. Antielitismul pe care-l promoveaza a fost considerat ca una dintre principalele cauze ale calitatii indoielnice a informatiei cuprinse. Chestiuni legate de caracterul deschis al acestei forme de comunicare, de absenta unei autoritati care sa garanteze autenticitatea celor prezentate, au fost invocate in multe discutii despre Wikipedia: jurnalisti de la The Guardian sau Financial Times si cercetatori in stiintele socio-umane au abordat cazul Wikipedia, pentru a putea decide daca aceasta este sau nu o sursa de incredere. O asemenea libertate acordata oamenilor, de a edita fara restrictii materiale intr-o enciclopedie, poate fi foarte usor exploatata si interpretata eronat, astfel incit exista destul de multe cazuri de articole incoerente, informatii inexacte sau forme de vandalism. I n acelasi timp, este garantat un permanent mijloc de control asupra articolelor postate pe Wikipedia. In cazul fiecaruia dintre ele, exista o istorie a editarilor, care poate fi accesata pentru a urmari evolutia respectivului articol. Actele de vandalism, de la conflicte intre editorii activi, pina la insulte sau afirmatii rasiste, sint neutralizate constant prin interventia altor editori, care urmaresc sa ridice constant nivelul calitativ al informatiei. Jimmy Wales, cel care detine puterea decizionala a Wikimedia Foundation, urmareste impunerea unui punct de vedere neutru in expunerea datelor, pentru ca sa prevaleze obiectivitatea lor, nu interpretarea subiectiva a autorului. La fel ca si celelalte media, si pe Wikipedia au existat si exista mereu reglementari in ceea ce priveste modul de abordare a problemelor, unul dintre cele mai bune exemple fiind decizia, corecta politic, de a nu se folosi in nici unul dintre articolele de pe Wikipedia cuvintul terorist. Trecind peste toate obiectiile pe care diferite institutii sau persoane le ridica la acest nou mod de a privi si utiliza informatiile, ajungem la opiniile care pun accentul pe beneficiile unei astfel de cutii cu surprize, enciclopedia deschisa. Spre deosebire de conceptul clasic, aceasta are o putere de adaptare foarte mare la evenimentele curente. I n timp ce pentru editarea unui volum enciclopedic pe hirtie se munceste si se investeste foarte mult, in acest caz, ambele componente sint reduse la minim. Ce mi se pare mai important este conectarea unui astfel de sistem la ritmul real de desfasurare a evenimentelor. Aparitia articolelor despre subiectele de actualitate este aproape suprapusa peste desfasurarea evenimentelor ca atare, deoarece procesul este foarte simplu, iar implicarea editorilor nu este conditionata de vreo forma contractuala. Wikipedia absoarbe foarte rapid ceea ce se petrece in cadrul real si transforma toate acestea in articole de enciclopedie cu o precizie care a determinat reviste si autori de studii sa foloseasca referinte la unele dintre ele. Sectiunea de tehnologie este reprezentata foarte bine si este pe cale de a deveni una dintre sursele principale de verificare si informare. Wikipedia nu este un inlocuitor pentru Britannica sau alte nume celebre din domeniu; ea poate fi interpretata ca un mod alternativ de raportare la ce inseamna prelucrarea si schimbul de informatie. Vorbind de reinterpretare, nu pot sa nu amintesc de Uncyclopedia, versiunea parodica pentru Wikipedia, a carei abordare este ceea ce editorii numesc SPOV (Satyrical Point of View) si care rescrie propriu-zis evenimentele istorice, fenomenele culturale si toate celelalte obiecte prezente intr-o enciclopedie. Aceasta a fost deseori acuzata de sovinism, antisemitism, superficialitate, bascalie si altele asemenea, dar ceea ce este mai important decit toate aceste acuzatii este democratizarea circuitului de informatie si a modului in care aceasta poate fi manipulata. Varianta in limba româna pentru Wikipedia inca asteapta o invazie de oameni dornici sa faca parte din acest proces. Cine e curios poate accesa ro . w i k i p e d i a . o r g / w i k i / Pagina_principala.

Aproape 4 milioane de articole, redactate in 200 de limbi

Cele mai bine de 3.800.000 de articole incluse in Wikipedia sint redactate in 200 de limbi, dintre care cele mai active comunitati sint cea de limba engleza (peste un milion de articole), cea de limba germana (s-a editat chiar o varianta pe DVD a acestei enciclopedii), franceza, japoneza si poloneza. I n ceea ce priveste politica editoriala practicata de Wikipedia, oricine poate interveni adaugind, stergind, modificind intrarile deja existente, pentru ca informatia sa poata fi rapid tinuta la zi. Principiul care sta la baza acestei politici este acela ca, daca informatia este oricind deschisa, aceasta are toate sansele sa atinga un nivel de specializare si acuratete ridicat. O alta chestiune care a dinamitat spatiul polemicilor purtate in jurul credibilitatii si utilitatii Enciclopediei Wikipedia este gratuitatea accesului si a materialelor postate, ceea ce intra in conflict cu probleme legate de copyright. Tocmai de aceea, licenta prin care aceste materiale pot fi disponibile (GNU Free Documentation License) este una dintre multele licente copyleft. Acestea nu sint un simplu joc de cuvinte si nici o simpla rasturnare a licentelor de copyright; ele se aplica unor materiale ca documente, software, muzica, arta etc. si urmaresc ca orice utilizator care primeste o copie sau o versiune modificata a unui astfel de material, s-o poata folosi sau modifica, fara a intra in conflict cu prevederile legilor legate de copyright. Cu alte cuvinte, prin procedurile de copyleft, oricine are aceleasi drepturi ca si autorul asupra copiei primite, ceea ce revolutioneaza intregul sistem de monitorizare si protectie a informatiei.
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *