Ajutoare de stat, gindite european

Ajutoare de stat transparente si mai bine orientate”. Acesta este motto-ul primului document ce defineste politica pe care Romånia se angajeaza sa o dezvolte in domeniul ajutorului de stat. Proiectul privind „Politica in domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006- 2013”, ce se afla spre aprobare pe masa Executivului, reprezinta o premiera pentru economia romåneasca. Practic, acesta este primul document ce stabileste o gindire clara, de perspectiva asupra modului cum vor fi acordate ajutoarele de stat si directiile spre care vor fi orientate.

DIN 2007, CE VA AUTORIZA AJUTOARELE DE STAT

De ce avem nevoie acum de o politica a ajutoarelor de stat? „In primul rind pentru ca, odata cu aderarea la UE, Romånia trece intr-o noua etapa, definita prin modificari fundamentale la nivelul competentelor, in sensul ca autorizarea ajutoarelor de stat nu va mai fi facuta de catre un organism national, ci de catre Comisia Europeana”, a explicat Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurent ei. Ceea ce inseamna ca trebuie sa existe o abordare coerenta a autoritatilor romåne in legatura cu sectoarele si tipurile de activitati pe care doresc sa le sprijine prin intermediul ajutoarelor de stat. Realizarea unei politici in domeniul ajutorului de stat este, in acelasi timp, necesara pentru a se stabili cu claritate, la nivelul furnizorilor de ajutor de stat (ministere) care sint tipurile de ajutor de stat ce se pot acorda conform reglementarilor europene si care este cuantumul acestora. „Multi furnizori de ajutor de stat nu au clare directiile de acordare a facilitatilor si nici modul in care se acorda ajutorul de stat. Din acest motiv, structura ajutorului de stat nu corespunde practicii europene pe de o parte si pe de alta parte volumul acestor ajutoare e prea mare comparativ cu piata UE”, a declarat Adrian Nitu, consilier de stat la cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea activitat ilor economice. Trebuie spus ca in Romånia ajutorul de stat are o pondere de 1,86% din PIB, in timp ce media pe UE este de 0,49% din PIB, iar media pe cele zece noi state membre este de 1,35% din PIB. Un avantaj important pe care il da existent a unei politici in domeniul ajutorului de stat este predictibilitatea pe care o asigura oamenilor de afaceri. „Avind un astfel de document, oamenii de afaceri vor sti in ce conditii pot beneficia de ajutor de stat si la ce nivel”, a precizat Mihai Berinde. Pornind de la acest considerent, documentul elaborat precizeaza ca ajutoarele de stat vor fi alocate cu precadere pentru realizarea de obiective orizontale care vor influent a toate sectoarele economiei. Aceste obiective sint: cercetarea – dezvoltarea, protectia mediului, cresterea performantelor capitalului uman, ocuparea fortei de munca. Un alt domeniu important catre care sint directionate ajutoarele de stat este cel al IMM-urilor, care, asa cum s-a vazut au capacitatea de a se adapta schimbarilor pietei. O pondere importanta, in perioada imediat urmatoare aderarii, o vor avea ajutoarele pentru dezvoltare regionala, acestea avind rolul de a reduce decalajele de dezvoltare ale regiunilor Romåniei fata de diversele regiuni ale Europei.

CRESTE PONDEREA SCHEMELOR DE AJUTOR DE STAT

Documentul de politica in domeniul ajutorului de stat are definite trei mari grupe de prioritati: cele identificate prin Planul National de Dezvoltare (PND), cele care se sprijina pe instrumente financiare de natura ajutorului de stat acordate numai din surse de stat si cele legate de procesul de privatizare. Prioritatile identificate prin PND se refera la: cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport, protejarea si imbuna tatirea calitatii mediului, ocuparea fortei de munca, dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol, diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. In ceea ce priveste prioritatile care se sprijina exclusiv pe surse de stat, acestea vizeaza domeniile ce necesita un volum mare de investitii si nu sint atractive pentru mediul privat cum ar fi cele privind serviciile de interes economic general, cercetarea, restructurarea unor sectoare sensibile, salvarea si restructurarea unor intreprinderi care pot fi viabilizate. Un cistig important al politicii in domeniul ajutoarelor de stat este stabilirea cadrului in care toti furnizorii de ajutor de stat isi vor elabora schemele pe baza programarii bugetare multianuale. Lucrind pe scheme de ajutor de stat care, de fapt, stabilesc procedurile in baza carora se pot acorda ajutoarele nu mai este necesara notificarea caz cu caz. „Particularitatea unei scheme de ajutor de stat este aceea ca organul care autorizeaza schema nu trebuie sa mai intervina decit in controlul modului in care conditiile din schema autorizata sint indeplinite. Nu mai este nevoie ca pentru fiecare companie sa se dea o autorizare speciala. Ceea ce insemna ca se da o autorizare pe baza schemei respective, iar furnizorii de ajutor de stat asigura accesul tuturor operatorilor economici care indeplinesc conditiile prevazute acolo”, a explicat Mihai Berinde. Si la ora actuala se lucreaza pe scheme de ajutor de stat, dar ponderea acestora va creste odata cu integrarea in piata unica europeana. De exemplu, exista scheme de ajutor de stat in domeniul dezvoltarii regionale, protectiei mediului, al ocuparii fortei de munca si formarii profesionale, in cercetare, dar nu avem scheme pentru investitii mari ce depasesc 100 milioane de euro. Politica in domeniul ajutorului de stat va fi revizuita periodic, la trei ani, in functie de evolutiile economice si legislative pe plan intern si european.

 E nevoie de o orientare mai buna a ajutoarelor de stat

Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei „Stim foarte bine ca nevoia de ajutor de stat e foarte mare, posibilitat ile bugetare sint limitate si atunci e nevoie sa orientam ajutoarele de stat spre acele zone unde se valorifica cel mai bine. Adica, trebuie sa ne inscriem in tendinta europeana, care spune mai putine ajutoare de stat dar mai bune, adica orientate spre activitati care dau mai multa eficienta economica si distorsioneaza mai putin concurent a. Toate aceste ajutoare de stat, mare parte dintre ele, vor trebui orientate nu ca si cazuri individuale, ci sub forma de scheme de ajutoare de stat tocmai pentru a asigura predictibilitate si transparenta in alocarea lor. In acelasi timp, vor exista si schimbari in plan institutional, Consiliul Concurentei urmind sa asigure interfata intre autoritatile romåne si CE pe problematica ajutorului de stat, asa numitul «punct de legatura»”.
Sursa: Prezent“