Explozia preturilor pe piata imobiliara si prezenta masinilor luxoase sunt cateva dintre indiciile infractiunilor financiare, potrivit declaratiilor reprezentantului FMI, Graeme Justice. Fraudele financiare si fenomenul de spalare a banilor au efecte negative asupra mediului macroeconomic, a subliniat, ieri, Justice, in cadrul unei conferinte pe aceasta tema, organizate de Ambasada SUA. Efectele pe care le au aceste infractiuni sunt scaderea credibilitatii institutiilor financiare, impiedicarea dezvoltarii pietei de capital si monetare. Totodata, capitalurile nu sunt folosite pentru investitii productive, iar din acest motiv cresterea economica este incetinita.
Ancheta FNI a trenat
"In acordul stand-by din anul 2000, Guvernul s-a angajat sa intreprinda masuri rapide impotriva responsabililor de prabusirea FNI. Dupa patru ani, ancheta nu a produs inca nici un rezultat", a declarat Justice. Falimentul FNI a afectat in mod direct sistemul bancar, in special CEC si Banca Populara Romana, a adaugat el, precizand ca nefinalizarea acestor anchete la timp poate avea efecte negative in viitor asupra mediului economic. "Ne-ar placea sa vedem Guvernul facand mai mult cu prilejul noului acord", a afirmat Justice. El a mentionat ca unii dintre marii contribuabili cu datorii la bugetul de stat au intrat in lichidare, exemplificand Rafo. "Cresterea economica, diminuarea participarii statului in economie incep sa se vada prin scaderea arieratelor", a subliniat reprezentantul FMI.
Economia subterana, 40% din PIB
Cei care savarsesc infractiuni financiare trebuie prinsi, indiferent de dificultatea anchetelor care trebuie realizate, a declarat economistul Ambasadei SUA in Romania, Timothy Phillips. "Trebuie prinsi pestii cei mari, altfel nu va exista un efect de descurajare a acestui fenomen. O tara in tranzitie, cu institutii judiciare inca nedezvoltate si cu o pozitie geografica cum are Romania, poate deveni victima acestui tip de criminali", a afirmat Phillips. Nivelul economiei subterane din Romania este de 40% din nivelul schimburilor, a estimat economistul Ambasadei SUA, contrazicand estimarile guvernamentale, de numai 25% din PIB.
Restructurare costisitoare
Oficialii BNR au estimat costurile curatarii, restructurarii si recapitalizarii sistemului bancar romanesc la 3,7-3,8 miliarde de dolari. Majoritatea acestor fonduri, utilizata in perioada 1993- 2000, a fost folosita pentru a acoperi pierderile determinate de fraude. Cea mai mare parte a fraudelor a tinut de imprumuturi acordate fraudulos, au afirmat oficialii bancii centrale. Efectele pe care le-au avut infractiunile asupra sistemului bancar au fost incetinirea cresterii creditului neguvernamental cu circa opt ani, respectiv mentinerea ratei inflatiei la un nivel ridicat cu doi ani in plus. Mai precis, tinta propusa pentru anul viitor ar fi putut fi atinsa inca de anul trecut daca aceste infractiuni nu ar fi avut loc. (Consuela Stegarescu)
Have something to add? Share it in the comments.