Ineficienta depozitelor bancare impune reorientarea plasamentelor private
Dupa ce ani in sir au constituit principala sursa suplimentara de castig pentru cei lipsiti de initiativa si de solide cunostinte economice, dobanzile oferite de sistemul bancar autohton si-au pierdut atractivitatea. "Vina" pentru acest lucru revine, aproape in exclusivitate, Bancii Nationale a Romaniei si guvernatorului acesteia, Mugur Isarescu. Este vorba despre cea mai severa reducere a ratei inflatiei din Romania postrevolutionara, ceea ce a determinat o scadere pe masura a dobanzilor practicate de bancile comerciale.
Nivel utopic
Ca urmare, in momentul de fata, dobanzile, atat la credite, cat si la depozite, au ajuns la un nivel care parea utopic in urma cu doar doi-trei ani. Paradoxal, insa, acest nivel al dobanzilor nu aduce rezultatele scontate. Astfel, creditele, in special cele pentru investitii, sunt inca foarte scumpe, situandu-se cu aproximativ 15 puncte procentuale peste rata inflatiei. In ceea ce priveste dobanzile acordate la depozite, cele pe termen scurt sunt chiar sub nivelul inflatiei, ajungandu-se, in cel mai fericit caz, respectiv in cazul depozitelor pe 12 luni, la doua-trei puncte procentuale peste rata inflatiei. Astfel, devine tot mai evident faptul ca se impune o reorientare a plasamentelor financiare, in contextul in care formele clasice nu mai aduc nici un castig.
Nici macar certificate de trezorerie
Analistii economici mizeaza in continuare pe reducerea dobanzilor, chiar daca unii dintre acestia nu exclud riscul reaprinderii inflatiei in cazul unui esec al politicii economice a guvernului. Semnalul pentru scaderea dobanzilor a fost dat chiar de catre reprezentantii bancilor comerciale. Astfel, presedintele BCR, Nicolae Danila, a declarat, la sfarsitul anului trecut, ca mai este loc pentru reducerea dobanzilor cu unu-doua procente. Acest lucru a fost confirmat si de catre reprezentantii BRD, care iau in calcul chiar majorarea comisioanelor bancare, pentru contracararea efectului scaderii dobanzilor. Semnalul cel mai ingrijorator pentru cei care sperau sa mai castige ceva din plasarea banilor in depozite sau certificate a fost dat chiar de Ministerul Finantelor. Astfel, in contextul necesitatii reducerii datoriei interne, statul ofera la certificatele de trezorerie dobanzi chiar mai mici decat cele practicate de banci.
Actiunile, tot mai atractive
Privita cu scepticism si chiar teama de catre cei care au strans la ciorap o suma oarecare, bursa pare solutia cea mai la indemana si cea mai eficienta. "Din punctul meu de vedere, cea mai buna solutie pentru investirea economiilor o reprezinta bursa", ne-a declarat analistul economic Ionut Popescu. Pentru a intelege mai bine diferenta dintre castigurile aduse de bursa si cele oferite de plasarea banilor in depozite bancare, va oferim un exemplu ipotetic. Astfel, daca la incepututul anului trecut o persoana constituia un depozit de 100 de milioane la o banca, la sfarsitul anului ar fi avut 130 de milioane. Daca avem in vedere inflatia analizata, situata la 20%, rezulta un castig efectiv de 10 milioane de lei. Daca aceeasi suma era investita in procente relativ egale in principalele actiuni cotate la bursa, la sfarsitul anului ea s-ar fi dublat. Daca adaugam si o medie de 20 – 25% a dividendelor platite in virtutea calitatii de actionar, rezulta ca cele 100 de milioane ar fi ajuns la 240- 250. Precizam, de asemenea, ca exista si actiuni care ar fi putut transforma cele 100 de milioane chiar in 400 de milioane. Ca urmare, bursa este, de departe, cea mai eficienta investitie, chiar daca, potrivit estimarilor, anul acesta cresterea va fi ceva mai mica decat in 2002.
Exclus credite in lei
In ceea ce priveste creditele, in special cele pentru investitii, specialistii recomanda valuta. "Eu sustin contractarea de imprumuturi in valuta, chiar daca acest lucru nu convine Bancii Nationale", ne-a mai declarat analistul economic Ionut Popescu. Desi in momentul de fata nu se pot face prognoze exacte privind evolutia celor doua principale monede la care se raporteaza economia romaneasca, respectiv dolarul si euro, estimarile au in vedere o devalorizare medie de aproximativ 10% in ambele cazuri. In ceea ce priveste creditele pentru bunuri de folosinta indelungata, analistii recomanda imprumuturile in lei, pentru ca nu sunt supuse riscului variatiilor cursului de schimb.
Have something to add? Share it in the comments.