In ciuda protestelor vehemente ale opiniei publice, autoritatile statului nu vor sa renunte sub nici o forma la introducerea abonamentelor la gazele naturale, mai ales ca presiunile din partea investitorilor de la Distrigaz sunt mari. Prin clauzele din contractele de privatizare ale Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, investitorii Gas de France si Ruhrgaz au solicitat asigurarea unor fonduri pentru investitii.
Imediat dupa finalizarea privatizarii Distrigaz Sud, noul director general al societatii, Bernard Arnaud, a anuntat ca va insista pe langa institutiile statului pentru reintroducerea abonamentului la gaze.
Totodata, la cateva zile dupa ce a fost incheiata privatizarea la Distrigaz Nord, ministrul economiei, Codrut Seres, a anuntat ca pana pe 1 octombrie va fi analizat modul de reluare a abonamentului. Acest lucru a fost intarit si de presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Stefan Cosmeanu, care ne-a declarat ca un termen probabil pentru reintroducerea abonamentului este 1 ianuarie 2006.
Partenerii sociali versus distribuitorii de gaze
"Pana la 1 octombrie, impreuna cu ANRGN, trebuie sa facem o analiza a modului de tarifare in domeniul gazelor naturale. Nu va fi vorba de o marire a pretului platit de populatie datorita unei modalitati sau alta de tarifare.
Orice astfel de metodologie de tarifare urmeaza sa fie discutata dupa ce cadem la o anumita concluzie cu partenerii sociali, cu producatorii, cu distribuitorii, deci va fi o dezbatere publica pe aceasta metodologie", a declarat Seres. Acesta a adaugat ca o familie ar putea sa fie sustinuta de stat pentru un consum de pana la 600-700 metri cubi, cat inseamna consumul unei familii cu un aragaz.
Pentru a se sustrage unor eventuale acuzatii, seful ANRGN, Stefan Cosmeanu, a afirmat ca o astfel de metodologie de tarifare a gazelor naturale nu se face la propunerea Autoritatii, ci in urma solicitarii operatorilor, adica a Distrigaz sau, mai bine spus, a noilor proprietari de la Distrigaz.
Cosmeanu ne-a mai spus ca reaplicarea acestui tip de tarifare va fi facuta "numai in urma unei consultari a societatii civile pentru ca trebuie ascultat si punctul de vedere al consumatorului".
Sindicatele resping orice justificare
Punctul de vedere a partenerilor sociali este, insa, cunoscut. Acestia se declara impotriva unei astfel de metodologii de tarifare.
Potrivit liderului Cartelul Alfa, Bogdan Hossu, "logica abonamentului este ca pentru un serviciu de care am nevoie in permanenta, prestatorul de servicii imi creaza o facilitate. Abonamentul poate fi introdus daca exista un consum minim, dar nu pentru un consum zero. Exista persoane care nu consuma. Daca nu consuma, inseamna ca nu primesc nici un serviciu. Sunt multi pensionari sau oameni de la tara care saptamani intregi nu aprind aragazul. Abonamentul este justificat daca ai un consum anual minimal. La telefon exista un abonament prin care nu poti da apeluri, insa poti primi, deci beneficiezi de un serviciu.
La gaze nu este acelasi lucru: nu consum, nu am nici un serviciu. Daca eu nu consum decat 1 mc/luna de gaze, abonamentul trebuie sa fie pentru 1 mc. De aici apare si problema, fiindca exista o paleta foarte larga pe categoriile de consumatori. Si o plaja de pana la 700 mc/an este mare. Totul vine de la investitorii Distrigaz care au interesul de a primi o suma constanta, insa rolul ANRGN este de a proteja consumatorii. Operatorii trebuie sa ofere servicii mai bune".
?Este un abuz de putere dominanta?
O astfel de masura nu este bine vazuta nici in mediul economic. Liviu Voinea, analist economic, membru al Grupului de Economie Aplicata (GEA), ne-a declarat:"Intr-un astfel de caz, ar trebui sa sesizeze Consiliul Concurentei, fiind vorba de un abuz de putere dominanta.
Acum, fostele monopoluri de stat devin monopoluri private, dupa privatizarea celor doi mari operatori. Insa decizia privind un anume mod de tarifare trebuie sa poata fi verificata de catre Consiliul Concurentei. ANRGN nu are parghiile necesare prin care sa se poata verifica singur. Nu de consultari cu partenerii sociali ar trebui sa aiba nevoie ANRGN, ci de avizul Consiliului. Acum vedem de ce Uniunea Europeana ne poate penaliza in materie de competitie. Sunt incalcate politicile europene de concurenta si nu atat in privinta ajutoarelor de stat care au tot fost discutate, cat in ceea ce priveste politica anti-trust.
Dupa o asemenea privatizare, operatorii pot face obiectul politicilor anti-trust".
Have something to add? Share it in the comments.