Bancherii mizeaza pe cresterea comisioanelor si reducerea dobanzilor la credite si depozite

Potrivit analistilor economici, in 2003, imprumuturile vor fi foarte avantajoase

Piata financiar-bancara a avut anul trecut, in ciuda stabilitatii generale, o "evolutie cu peripetii". Printre elementele care au marcat acest domeniu economic mentionam introducerea, chiar de la 1 ianuarie, a monedei unice europene. A urmat, la scurt timp, seria de scandaluri privind Banca Romana de Scont, Banca de Investitii si Dezvoltare si Societatea de asigurari Astra. Privatizarea sau, mai corect spus, intentia de privatizare a BCR a constituit, de asemenea, un subiect mult mediatizat.

Totusi, poate cel mai important element il reprezinta reducerea cu peste 40% a ratei inflatiei, care a ajuns, astfel, la cel mai mic nivel din ultimii 13 ani.

Miza pe leu…

Un alt element care a marcat anul financiar-bancar il reprezinta reducerea semnificativa a dobanzilor. In principiu, scaderea dobanzilor a urmat trendul reducerii inflatiei. Acest lucru a facut ca, in momentul de fata, sa avem dobanzi chiar de 14% la depozite si de 24 – 25% la credite. La inceputul anului, bancherii si in special reprezentantii Bancii Nationale recomandau "miza pe leu". Cu alte cuvinte, acestia incercau sa recladeasca increderea populatiei in moneda nationala. In principiu, cei care au mizat pe leu au castigat, dobanzile oferite de sistemul bancar fiind real pozitive. Adica, peste rata inflatiei.

…si castigurile aduse de euro

Cu toate acestea, cel mai mult au castigat cei care au mizat pe euro. De la introducerea sa, la 1 ianuarie 2002, si pana in momentul de fata, euro a crescut cu peste 21%. Daca adaugam si dobanda medie de 4%, obtinem o crestere totala de peste 25%, in conditiile unei inflatii de numai 18%. Pentru comparatie, precizam ca dolarul a crescut cu doar 6,2%. Potrivit analistilor economici, si anul 2003 ar putea aduce castiguri celor care mizeaza pe euro, dar, spre deosebire de anul trecut, acestea vor fi mult mai mici. De asemenea, castiguri relativ mici vor obtine si cei care mizeaza exclusiv pe depozitele bancare. In plus, presedintii unora dintre principalele banci au anuntat cresterea comisioanelor pentru intermedierile bancare.

Lupta pentru clienti

Anul 2002 a marcat, totodata, un element inedit in ultimii 13 ani: indreptarea atentiei bancilor catre clienti. Pana in urma cu un an, de exemplu, bancile nu erau interesate sa ofere servicii de calitate, care sa atraga micii clienti, deoarece castigau foarte mult, cu eforturi minime. In contextul unei inflatii foarte mari, pe de o parte, si al unei diferente substantiale dintre dobanzile la depozite si cele la credite, bancile inregistrau profituri de zeci si sute de milioane de dolari, fara sa ofere, practic, mai nimic. In 2002, din cauza scaderii profitabilitatii plasarii banilor in depozite bancare, pe de o parte, si al nevoii crescute de lichiditati, pe de alta parte, bancile au fost nevoite sa creasca foarte mult calitatea serviciilor oferite. Ca urmare, in ultima parte a anului am asistat la o veritabila avalansa de oferte pentru diferite tipuri de credite, in conditii din ce in ce mai avantajoase. Ca urmare, analistii estimeaza ca in 2003 imprumuturile vor fi foarte avantajoase.

Restructurarea CEC

Restructurarea CEC a fost ceruta atat de catre Banca Mondiala si FMI, cat si de catre celelalte banci comerciale de pe piata autohtona, care considerau ca CEC-ul le face concurenta neloiala. Desi restructurarea CEC-ului se va intinde pe o perioada de cel putin doi ani, inceputul a fost facut. Astfel, la sfarsitul lunii decembrie, Guvernul a aprobat statutul CEC, potrivit caruia acesta va functiona ca o banca. Astfel, va putea efectua inclusiv operatiuni in valuta. Pe de alta parte, depozitele populatiei nu vor mai fi garantate decat in limita plafonului stabilit de Fondul de Garantare, care este, in momentul de fata, de 109,7 milioane de lei.

Leul greu, un esec

Unul dintre esecurile importante ale politicii monetare il reprezinta leul greu, desi Banca Nationala este pregatita tehnic si "tactic" pentru a trece la denominare. Dupa ce, in luna aprilie, Octav Cozmanca declara ca decizia politica privind introducerea leului greu a fost luata, cateva luni mai taziu premierul Nastase lasa sa se inteleaga faptul ca aceasta masura este considerata inoportuna si inutila.

Scandalul BID – BRS

Printre scandalurile "de top", care au tinut zile de-a randul pagina intai a ziarelor, se numara rasunatoarele falimente ale celor doua banci ale lui S.O. Vantu: BID si BRS, scandal in care a fost atrasa si o societate de asigurari de stat: Astra. In cele din urma, totul s-a terminat cu bine, numarul clientilor celor doua banci fiind aproape simbolic, astfel incat si pierderile au fost pe masura. De asemenea, 2002 a reprezentat si sfarsitul calvarului pentru clientii BTR, care a fost declarata in stare de faliment intr-o zi de 13, respectiv in mai.

De asemenea, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a platit banii si pentru clientii bancilor Albina si BRS.

Privatizarea BCR se amana

Una dintre cele mai asteptate privatizari din sud-estul Europei este cea a BCR, care a fost impusa de Fondul Monetar International. Pe cat de asteptata a fost privatizarea acestei banci, pe atat de rasunator a fost esecul. La primele doua "strigari", nici un cumparator serios nu s-a aratat interesat, ceea ce a prelungit procesul pana la kalendele grecesti. Desi presiunea organismelor financiare e mare, Guvernul nu pare dispus sa renunte usor la BCR. "Nu cred ca ne strica cele 250 milioane de dolari aduse la buget de BCR", afirma, luna trecuta, premierul Nastase. In cele din urma, din lipsa de petitori, se pare ca se va ajunge la o solutie de compromis, fiind oferita o "portie" importanta din BCR chiar uneia dintre institutiile care cer privatizarea sa: Banca Mondiala.

Sursa Gardianul