Stiri si noutati

Calea laptelui spre UE este plina de piedici si bariere

Carmen Neacsu

Autoritatile de la Bucuresti solicita Uniunii Europene permisiunea ca tara noastra sa produca anual 7,5 milioane tone de lapte, cantitate mai mare cu 2,5 milioane de tone decat cea produsa in prezent. Chiar daca productia autohtona va creste, ramane de rezolvat o problema majora, cea a calitatii acestui produs, dat fiind ca toate cele 7,5 milioane de tone vor trebui procesate la standardele UE. Lungul drum al laptelui pana in UE trebuie sa treaca insa de mai multe bariere, prima fiind cea a procesarii.

Din cele circa cinci milioane tone de lapte produse in tara, doar un milion este procesat integral in unitati industriale, astfel ca gradul de utilizare al capacitatilor de productie in functiune este de doar 20%.

Aceasta, in timp ce mare parte din cantitatea de lapte autohton (circa 41%) este destinata autoconsumului gospodariilor, iar 27% este oferit direct spre vanzare pe piata taraneasca. Ca urmare, este foarte probabil ca Romania sa paseasca pe urmele unor tari precum Grecia, care, din cauza ca nu a putut procesa laptele produs, a pierdut din cota de productie stabilita cu UE si a fost nevoita sa-si completeze necesarul pentru consumul intern din importuri.

Importurile covarsesc exporturile

Declinul industriei authtone de lapte este usor de remarcat daca privim datele referitoare la importuri, ce depasesc cu mult exporturile.

Astfel, daca in 1998, producatorii autohtoni au exportat 14,6 tone de lapte si smantana, importurile au fost de 233 de ori mai mari. Dupa ce 1999 a fost mai slab pentru importatori ("doar" 1.700,6 tone aduse in tara), in 2000 si in 2001 situatia a intrat in "normalitate": romanii au baut 3.660,9 tone de lapte strain si au vandut peste hotare doar 37,7 tone. Situatia s-a mentinut si in primele cinci luni ale anului in curs, cand s-au consumat peste 2.396 tone de lapte strain si s-au exportat doar 5,8 tone, potrivit datelor MAAP. Reamintim ca, inainte de 1989, tara noastra exporta lapte si produse lactate de sute de milioane de dolari, in timp ce anul trecut, aceste marfuri au adus in buzunarele firmelor exportatoare doar cateva milioane de dolari.

SAPARD da, dar nu baga in traista

O piedica importanta in calea relansarii acestui sector o reprezinta numerosii mici producatori, care ingreuneaza activitatea de colectare a laptelui (produs foarte perisabil, mai ales in timpul verii), dat fiind si numarul insuficient al centrelor de colectare dotate corespunz?tor. Din acest motiv, cantitatea de lapte care poate fi preluata de la tarani este foarte mica. Intrucat fermierii autohtoni nu prea au bani de modernizare, sperantele oficialilor Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) se indreapta spre Agentia SAPARD, prin care crescatorii cu proiecte eligibile pot obtine credite rambursabile si nerambursabile in valoare de circa 80 milioane de euro, in sapte ani. Experienta arata insa ca romanii nu cunosc sau nu sunt interesati de aceasta oportunitate. In prezent, cand se deruleaza faza experimentala a depunerii dosarelor, la agentie au fost depuse foarte putine proiecte, cu mult sub asteptari, dupa cum a recunoscut Valeriu Steriu, secretar de stat in MAAP.

O problema arzatoare in agenda MAAP este cea a securitatii alimentare. In cazul laptelui, in tara nu exista nici un laborator care sa masoare nivelul aditivilor alimentari, afirma recent Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct al ANPC. Laptele poate deveni nociv pentru organism daca nu este controlat pe tot ciclul de productie, incepand cu furajarea si sanatatea animalelor, pana la depistarea la receptie a falsurilor, substantelor conservante sau neutralizante, a antibioticelor, pesticidelor, a florei patogene si a microorganismelor care ajung in lapte, precum Salmonella, agentul difteriei umane, virusul poliomelitei, dar si tuberculoza, antraxul sau leptospiroza.

Sursa Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *