Astfel, aceste denumiri vor deveni marci inregistrate ale Romaniei si orice alt stat va trebui sa solicite acordul pentru a fabrica aceste produse. Potrivit oficialilor din Ministerul Agriculturii (MAAP), dupa ce lista va fi publicata in "Monitorul Oficial", automat, va fi transmisa Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) pentru a fi consemnate in Registrul National al Indicatiilor Geografice. "Ulterior inregistrarii in acest catalog national, toate produsele alimentare precum si bauturile alcoolice cu origine geografica protejate vor fi publicate in Buletinul Oficial de proprietate Industriala", ne-au declarat surse din MAAP.
Branza de Moeciu, marca romaneasca
Incepand din 2007, pe piata comunitara vor fi considerate ca marci romanesti peste 15 tipuri de branza, 15 feluri de cascaval, 10 de salam, 13 de carnati, 5 de caltabosi si doua de sunca. Potrivit listei MAAP, o data cu liberalizarea pietei, vor fi protejate atat branza produsa la Moeciu, Fagaras, Taga, Ma-nastur, Vladeasa, Satu-Mare, Dorna, Moldova, Napoca, Sibiu, Bistrita, Alba, Homord si Bradet, cat si cascavalul din Rucar, Bobalna, Tarnita, Dej, Moeciu, Vidraru, Mateias, Rausor, Satu-Mare, Carei, Napoca, Harlau, Dobrogea, Fetesti si Penteleu. De asemenea, salamurile produse la Sibiu, Apuseni, Valcele, Vetis, Brasov, Cindrel, Nadlac, Panduru si cel Ardelenesc vor fi considerate marci romanesti. Fara aprobarea Romaniei nu vor putea fi produse in strainatate nici carnatii ardelenesti sau oltenesti.
Protectie industriala pentru babic
De protectie industriala se vor bucura si babicul produs la Buzau, pieptul de porc ardelenesc sau cel produs in Satu-Mare si Brasov, dar si muschiul de Azuga si Salaj si pulpa rulata de Sibiu. Si toba de Transilvania, Brasov, Valcea si Salaj va fi considerata, incepand din 2007, produs traditional cu denumire de origine protejata. Pe lista mai figureaza si produse care in mod traditional se pun pe masa de Craciun, precum caltabosii de Feleac, Brasov, Banat, Valcea si Bucovinesti, la care se adauga si sangeretele de Suceava.
Subventii de la stat
Potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii, produsele alimentare protejate pe piata comunitara au fost stabilite de comun acord cu reprezentantii fiecarui patronat din industria agroalimentara. "Pe langa listele pe care le-am primit de la toate directiile judetene de agricultura in care au fost trecute toate produsele specifice zonei respective, la minister au avut loc negocieri indelungate cu fiecare patronat in parte", ne-au declarat surse din MAAP. In plus, potrivit acestora, daca producatorii vor fi interesati sa solicite OSIM inregistrarea unor alte sortimente alimentare, statul va acorda o subventie de 50% din totalul cheltuielilor generate de aceasta operatiune.
Have something to add? Share it in the comments.