Societatea de constructii CCCF SA este prima antrepriza romaneasca de lucrari pentru infrastructura transporturilor, creata in cadrul administratiei de stat din Romania in anul 1883, sub denumirea "Serviciul lucrari noi" din cadrul Directiei Generale a Cailor Ferate Romane. In acea perioada, cea mai importanta lucrarea a constituit-o complexul de poduri peste Dunare de la Fetesti – Cernavoda, proiectarea apartinand inginerului Anghel Saligny. Dupa Primul Razboi Mondial, Serviciul se transforma in "Directia Constructiilor de Cai Ferate", avand ca obiect de activitate refacerea, consolidarea, modernizarea si extinderea retelei feroviare si a dotarilor aferente. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, directia mentionata a restabilit si normalizat circulatia pe liniile, podurile si tunelurile distruse in timpul conflagratiei, iar din 1958 intra in subordinea Ministerului Transporturilor, schimbandu-si titulatura in "Directia Generala a Constructiilor pentru Transporturi". Totodata, si-a extins profilul, fiind singura mare unitate din Romania abilitata sa execute lucrari de infrastructura pentru transporturi terestre, navale si aeriene. In 1973, urmeaza o noua schimbare de denumire, directia amintita devenind "Centrala de Constructii Cai Ferate – CCCF", un adevarat gigant economic, cu peste 20.000 de salariati, grupati in intreprinderi de constructii (pe profil si teritoriale), fabrici de constructii metalice si prefabricate din beton, cariere, balastiere si intreprinderi de prestatii pentru utilaje de constructii. Incepand din 1974, CCCF a participat la constructia metroului bucurestean, iar din 1983, la amenajarea pentru navigatie a Raului Arges. Tot in aceasta perioada, CCCF a debutat si pe piata internationala din domeniu, cu lucrari in porturi, drumuri, poduri, cladiri, cai ferate si aeroporturi, atat in Europa, cat si in Asia si Africa.
Profil de companie
Dupa 1990, CCCF s-a incadrat rapid pe coordonatele economiei de piata, iar in 1991 a devenit societate pe actiuni, cu capital de stat, preluand 30% din patrimoniul fostei centrale de Constructii Cai Ferate, precum si majoritatea unitatilor de constructii si de prestatii auto si utilajele acestora. In 1995, s-a privatizat integral, iar in prezent, CCCF este una dintre cele mai puternice antreprize de constructii din Romania si va sarbatori in acest an 120 de ani de existenta. Domeniul sau de activitate cuprinde aproape intreaga arie a lucrarilor de geniu civil, precum si constructii industriale, sociale si administrative.
Politica de viitor a CCCF, activa si dinamica, prevede o participare din ce in ce mai ampla la reabilitarea cailor de comunicatii din Romania si o expansiune a santierelor sale externe, atat ca domenii de activitate, cat si ca arie teritoriala. Profilul sau de activitate cuprinde lucrari ingineresti pentru calea ferata, drumuri, poduri, metrou, aeroporturi, lucrari civile si industriale, administrative, edilitare, precum si constructii de drumuri pe pamant consolidat "in situ" in zonele rurale si forestiere. Societatea acopera tot teritoriul Romaniei, iar in componenta Grupului CCCF intra Societatea de Constructi ARPOM SA, SCT Bucuresti SA si DUNAPREF Giurgiu. In ultimii 10 ani, CCCF a facut eforturi sustinute de completare si modernizare a patrimoniului, achizitionand utilaje performante de la firme prestigioase din Europa de Vest. In tot acest interval de timp, s-a abordat introducerea sistemului calitatii in toate sectoarele de activitate, concretizata de curand cu certificarea sistemului AFER, conform cerintelor standardului SR EN ISO 9001.
Lucrari curente
Din primavara anului 2001, CCCF a demarat lucrarile de reabilitare a liniei de cale ferata Bucuresti-Campina, pe un tronson de 95 km. De asemenea, prin asociere cu firma austriaca Swietelsky si cu cea germana Wiebe, CCCF a castigat licitatia de executie a infrastructurii si suprastructurii de cale ferata intre Bucuresti si Campina. Durata de executie a modernizarii liniei, inceputa in mai 2001, va fi de 600 de zile si va consta, printre altele, in: aducerea la parametrii tehnici si operationali corespunzatori derularii unui trafic la nivel european, asigurarea vitezelor maxime de circulatie de 160 km/h si, in perspectiva, pana la 250 km/h prin imbunatatirea geometriei in plan a traseului si sistematizarea unor lucrari CF, refacerea si modernizarea infrastructurii podurilor CF, inlocuirea suprastructurii existente cu sina si aparate de cale de tip european, modernizarea statiilor cu peroane intre linii, cu copertine, acces la acestea prin tuneluri si scari. Totodata, CCCF are in vedere lucrari de protectie a mediului, combaterea poluarii si cresterea confortului.
Pentru a utiliza liniile de productie proprii, precum si forta de munca specializata in fabricarea de traverse din beton precomprimat, CCCF a proiectat si a pus in functiune Fabrica de Prefabricate din Beton de la Blejoi – Ploiesti, unitate ce reprezinta o linie moderna de traverse de cale ferata dupa standardele europene. De asemenea, pentru asigurarea necesarului de piatra sparta sortata si criblura pentru lucrarile de infrastructura a caii ferate si pentru reabilitarea drumurilor nationale, pentru consumul exclusiv al CCCF, la Niculitel (Tulcea) s-a organizat o exploatare de acriere de piatra ce se va dezvolta de la o capacitate de extracttie actuala de 500.000 mc/an la 900.000 mc/an.
Realizari de marca
De curand, au fost inaugurate lucrarile de constructie a tronsonului de autostrada Bucuresti-Fundulea (26 km), din viitoarea autostrada Bucuresti-Constanta, care au fost intrerupte din cauza lipsei de fonduri in anul 1997. Reluarea executiei lucrarii a fost incredintata firmelor ITALSTRADE (Italia) si CCCF – Romis.
Societatea CCCF a executat in continuare lucrari de reabilitare a drumurilor nationale pe traseele DN24 Tisita-Tecuci-Tutova, DN28 Sabaoani-Tg. Frumos-Podu Iloaei, pe DN1 Vestem-Sibiu-Miercurea Sibiului, precum si poduri si pasaje in zona Dobrogei si a Banatului.
In ceea ce priveste constructiile civile si industriale in Bucuresti, CCCF a executat de curand noul sediu al Centrului de dirijare a zborurilor Romatsa Baneasa si noua si moderna aripa a Bibliotecii Centrale Universitare. Tot la capitolul realizari majore se incadreaza si finalizarea, in toamna anului 2002, a constructiei noului pod rutier peste Canalul Dunare-Marea Neagra, ce leaga orasul Cernavoda cu gara CFR, si autostrada Bucuresti-Constanta, de pe celalalt mal al canalului. Podul are o deschidere de 172,5 metri, reprezentand cea mai mare realizare la acesti parametri in Romania. Tot in toamna s-a incheiat si modernizarea infrastructurii liniei de tramvai 41 din Bucuresti, care face legatura intre Cartierul Ghencea si Piata Presei Libere.
Have something to add? Share it in the comments.