Stiri si noutati

CE: Romania are economie de piata, dar cu probleme

Consuela Stegarescu

Romania are o economie de piata functionala, a declarat, ieri, presedintele Consiliului Investitorilor Straini (CIS), Gilbert Wood, in cadrul seminarului "Are Romania o economie de piata functionala?". Potrivit oficialului CIS, Comisia Europeana nu ar trebui sa refuze acordarea statutului "doar pentru ca exista 500 de rechini" care nu respecta regulile jocului. "Autoritatile de la Bruxelles ar gresi daca ar pedepsi 22 milioane locuitori pentru 500 de rechini", a spus Wood. Potrivit presedintelui CIS, Romania a inregistrat progrese la toate cele 14 recomandari formulate de Comisia Europeana in Raportul de tara din 2002, cum ar fi reducerea inflatiei, a arieratelor, colectarea facturilor din domeniul energetic, reforma administratiei fiscale. "In prezent, este clar ca a existat un progres si evolutia a fost foarte buna. Singurele probleme care mai raman se regasesc la nivelul arieratelor din economie", a spus Wood.

Raportul de tara, prezentat luna viitoare

Negociatorul-sef adjunct al Romaniei cu UE, Leonard Orban, a apreciat ca Romania va indeplini in totalitate criteriul economic cerut de Comisia Europeana si va obtine statutul de economie de piata functionala luna viitoare. Cu toate acestea, oficialul roman a amintit ca exista inca elemente "sub semnul intrebarii" in indeplinirea criteriului economic. Dintre acestea, a precizat disciplina financiara, problema arieratelor, privatizarea unor companii, inchiderea unor societati comerciale neviabile. "Nu spunem ca nu mai avem multe de facut pentru integrarea in UE", a punctat Orban.

"Investitorii straini apreciaza ca tara noastra ar trebui sa primeasca statutul de economie de piata functionala in octombrie."

Cea mai mare inflatie, in Romania

Desi Romania a facut progrese in domeniul economic, are cea mai mare inflatie dintre toate tarile candidate, ceea ce afecteaza capacitatea tarii de a-si indeplini obligatiile ce-i revin din adoptarea legislatiei europene, a declarat, ieri, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene, Onno Simons.

Criteriul economic pe care trebuie sa-l indeplineasca Romania pentru aderarea la UE cuprinde statutul de economie functionala de piata si abilitatea de a face fata presiunii concurentiale de pe piata unica. Pana in prezent, nici o tara nu a primit ambele calificative in acelasi an, a subliniat Simons. Un alt criteriu important este libera concurenta pe piata, liberalizarea preturilor fiind un indicator in aceasta privinta. Actualul nivel al liberalizarii preturilor pare satisfacator, dar interventiile administrative ale statului asupra stabilirii unor preturi ar trebui evitate in toate cazurile in care monopolul este inexistent, a mai spus Simons. El s-a referit si la efectele negative ale arieratelor: deficit fiscal, instabilitate financiara, respectiv la necesitatea de a fi impuse penalitati, fapt care nu se intampla in prezent. Desi sistemul financiar se bazeaza mai mult pe sistemul bancar decat pe cel de piata, totusi, acesta din urma este insuficient dezvoltat, apreciaza oficialul european. Rata creditului neguvernamental era de 16% din PIB la finele lui 2003, comparativ cu 30-50% in celelalte tari candidate.

Costurile cu mediul, 30 miliarde de euro

Evaluarea globala a costurilor pe care le implica respectarea cerintelor europene in ceea ce priveste mediul arata ca nivelul acestora va fi de 25-30 miliarde euro, a afirmat Orban. El a precizat ca aceste cheltuieli vor fi esalonate de-a lungul mai multor ani de la data aderarii. Totodata, oficialul a anuntat ca au fost facute progrese "semnificative" la negocierea capitolului "Protectia mediului inconjurator". Pana la sfarsitul acestei luni Romania va incheia inca doua capitole de negociere cu UE: "Libera circulatie a serviciilor" si "Politica regionala". Cu toate acestea, negociatorul-sef adjunct a subliniat ca, "pentru a finaliza toate capitolele de negociere, este necesar sa avem aceasta opinie ca Romania indeplineste criteriul economic, adica are statutul de economie de piata functionala si capacitatea de a face fata fortelor concurentiale de pe piata europeana.

In alta ordine de idei, el a anuntat ca nivelul arieratelor a scazut cu circa 58.308 miliarde la sfarsitul anului 2004 fata de finele anului precedent, respectiv cu aproximativ 63.230 miliarde lei in iunie a.c. comparativ cu nivelul inregistrat in aceeasi luna din 2003. Totodata, Orban a precizat ca 31 de mine nerentabile vor fi inchise pana la sfarsitul anului 2005.

Restante legislative pentru integrarea in UE

Guvernul are in curs de elaborare 12 proiecte de lege, din care doua trebuiau prezentate in sedinta in luna august, iar alte 36 de acte legislative se afla la Parlament, toate fiind prioritare pentru integrarea in UE, se arata intr-un material prezentat conducerii Camerelor legislative, citat de Mediafax. Astfel, la data de 15 septembrie, MapN si MAI trebuiau sa prezinte proiectul legii privind statutul gradatilor si soldatilor profesionisti, iar Ministerul Finantelor si Ministerul Justitiei trebuiau sa inainteze modificarea Legii privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Ambele acte normative au termen de publicare in "Monitorul Oficial" luna aceasta. In septembrie 2004, in sedinta Executivului trebuie prezentate alte cinci proiecte de lege, iar in octombrie, restul de patru, avand in vedere ca o lege a fost deja prezentata Guvernului in luna august. Din cele 12 acte normative, jumatate va fi inaintata Camerei Deputatilor, ca prima camera sesizata, si jumatate Senatului. Avand in vedere durata procedurii parlamentare, termenul-limita va fi cel mai probabil depasit. In afara de acestea, situatia privind legile aflate la Parlament arata ca 16 proiecte de lege prioritare pentru integrarea in UE se gasesc la Camera Deputatilor, din care 9 au luna septembrie ca termen de publicare in "Monitorul Oficial", iar alte 20 se gasesc pe agenda Senatului, din care 13 ar trebui publicate in luna septembrie in "Monitorul Oficial". Un numar de 11 legi, necesare integrarii sunt fie promulgate, fie in curs de promulgare. Din totalul celor 59 de proiecte necesare pentru integrarea in UE aflate la Guvern, Parlament sau in procesul de promulgare, patru se refera la trei aspecte ale criteriului politic de aderare. Restul de 55 de acte legislative apartin capacitatii de asumare a obligatiilor de stat membru UE, vizand 18 capitole. Din cele 55 de proiecte de lege, 18 apartin Capitolului 24 "Justitie si afaceri interne", sapte Capitolului 1 "Libera circulatie a marfurilor", cinci la Capitolul "Politica in domeniul transporturilor", patru Capitolului 7 "Agricultura" si alte patru la Capitolul 13 "Politica sociala si de ocupare a fortei de munca.

Sursa Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *