Stiri si noutati

Cernavoda: In 2015, Romania va fi independenta energetic

Punerea in functiune a reactoarelor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda, estimata pentru 2015, ne-ar putea aduce mult-asteptata independenta energetica. Pana atunci, Romania trebuie sa gaseasca solutii pentru depozitarea deseurilor radioactive.

Romania ar putea deveni independenta din punct de vedere energetic dupa punerea in functiune a reactoarelor 3 si 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavoda, a declarat, ieri, Vilmos Zsombori, pesedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN). „Cu reactoarele 3 si 4, cu energia produsa in hidrocentrale si cea pe baza de carbuni, am putea asigura independenta energetica a tarii“, a spus Zsombori, la un seminar pe tema politicii nationale de securitate nucleara. Momentan, depozitele existente de combustibili arsi nu reprezinta un pericol, insa Romånia trebuie sa gaseasca solutii pentru depozitarea acestora. Lucian Biro, director in cadrul CNCAN La mai bine de 25 de ani de la inceperea lucrarilor, la Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda functioneaza doar un reactor din cele cinci programate initial, care asigura peste 10% din consumul national de energie electrica. Al doilea reactor este programat sa intre in exploatare comerciala in a doua jumatate a anului viitor. Dupa punerea in functiune a unitatii 2, centrala va furniza aproximativ 18% din productia nationala de electricitate. Executivul a mandatat Ministerul Finantelor Publice, saptamåna trecuta, sa contracteze imprumuturi in valoare totala de 217 milioane de euro pentru finalizarea lucrarilor la Unitatea 2 si achizitionarea de apa grea. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a propus recent Guvernului construirea simultana a reactoarelor 3 si 4, care necesita investitii in valoare de 2,2 miliarde de euro. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie incheiate in 2015. O problema – depozitarea deseurilor radioactive Autoritatile trebuie sa identifice solutii pentru depozitarea combustibililor nucleari arsi la viitoarele grupuri ale centralei, a afirmat Lucian Biro, director in cadrul CNCAN. Romania detine un singur depozit de deseuri slab si mediu radioactive, cu o capacitate de 4,4 milioane litri, la Baita, judetul Bihor.

 La Cernavoda exista un depozit intermediar de combustibil ars, care este stocat pentru o perioada de 60 de ani. Strategia nationala de securitate nucleara prevede si solutii pentru depozitarea deseurilor radioactive, precum si masuri de prevenire a accidentelor nucleare, dar si de combatere a eventualelor accidente nucleare. Vilmos Zsombori, directorul CNCAN, sustine ca sistemele de siguranta asigura securitatea absoluta a centralei nucleare: „Chiar si în cazul unui cutremur devastator, sistemul opreste în 21 de secunde centrala“. Puncte slabe ale politicii de securitate nucleara Vilmos Zsombori recunoaste ca exista si puncte slabe in ceea ce priveste politica de securitate nucleara: cadrul de reglementare neclar, inexistenta strategiilor, echipamentele necorespunzatoare, controlul permisiv, precum si slaba pregatire a personalului. Pe de alta parte, Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul Centralei de la Cernavoda, sustine ca politica de securitate trebuie sa aiba ca principiu fundamental acordarea de prioritate maxima securitatii nucleare, in fata oricaror cerinte legate de productie.

Aceste masuri sunt necesare pentru a evita producerea unei catastrofe similare celei de la la Cernobil. Potrivit directorului Nuclearelectrica, nu stam prea bine nici la capitolul comunicare, perceptia populatiei fata de energia nucleara fiind una negativa, de respingere. “Cetatenii trebuie sa fie informati corect despre avantajele si dezavantajele energiei nucleare. Conceptual, Cernavoda difera fundamental de centrala de la Cernobil. Este imposibil sa se repete un astfel de accident”.
 Luminita Capra
Sursa: Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *