Statisticienii masoara, luna de luna, costul vietii. Acestui cost, reflectat de preturile in crestere, ei ii spun inflatie. Acum cateva zile, ne-a fost comunicata rata inflatiei pe aprilie: 1,1 la suta. Dupa 1,3 la suta in ianuarie, 0,8 la suta in februarie si tot 1,1 la suta in martie. Media lunara: 1,1 la suta.
Si acum sa trecem la interpretarea cifrelor. Ce spun ele despre traiul nostru zilnic: e scump ori e ieftin?
Noi, americanii si vest-europenii
Comparatiile in spatiu nu ne sunt deloc avantajoase. Vom folosi doar date pe trei luni, fiindca tarile dezvoltate s-au dovedit a fi mai incete decat noi in calcularea si comunicarea ratei inflatiei. Asa ca, pana la aceasta ora, nu sunt cunoscute datele lor pe aprilie. In primul trimestru, inflatia a avut urmatoarea dinamica in Statele Unite: 0,3 la suta in ianuarie, 0,6 la suta in februarie si 0,3 la suta in martie. In tarile din zona euro, rata inflatiei a fost de minus 0,1 la suta in ianuarie, 0,4 la suta in februarie si 0,6 la suta in martie. Ce constatam? Desigur, rate mult mai mici decat la noi. Ceea ce inseamna ca mai avem mult pana departe, chiar daca in zona euro inflatia e in crestere evidenta de la o luna la alta.
Competitia pe verticala, in timp, fata de noi insine, e mult mai avantajoasa pentru noi. O rata lunara de 1,1 la suta, desi mult mai mare decat ratele americanilor si ale vest-europenilor, e mai mica decat ratele noastre lunare din anii trecuti. Procesul de dezinflatie continua.
Fara indoiala ca in Statele Unite, unde inflatia ramane constant scazuta, desi dolarul se depreciaza, Guvernul poate sa apese pe pedala inflatiei, ca sa-i arate americanului, cu deosebire americanului din clasa de mijloc, ca viata lui nu se inrautateste. Romanii, insa, nu pot fi convinsi cu indicatori statistici. Oricat de bine ar arata acesti indicatori. Pentru ca ei nu se vor ghida niciodata dupa comunicatele date de Institutul National de Statistica. Ei verifica si vor verifica reforma, in exclusivitate, acasa, pe masa in jurul careia se aduna familia. Mai departe, ceea ce-i intereseaza sunt veniturile, casele in care locuiesc, spitalele, scolile, strazile, securitatea persoanei si nicidecum datele statistice.
Romanii vor sa traiasca omeneste
Indicatorii statistici sunt pentru specialisti. Pe romanul de rand (nu-l putem numi inca "mijlociu") nu-l intereseaza nici miscarea PIB, nici rata inflatiei, nici stabilitatea pietei monetare si a pietei valutare. Il intereseaza doar cum traieste. De la autoritati asta si asteapta: sa-i asigure conditii sa traiasca omeneste. Datele statistice nu-l impresioneaza in primul rand pentru ca sunt valori medii. Iar media, cum spunea Grigore Moisil, induce iluzii: stand cu un picior pe o plita fierbinte si cu celalalt pe un bloc de gheata ne putem simti in medie… bine. Desigur, mediile au rostul lor in cunoasterea si intelegerea fenomenelor de masa. Calculandu-le, fie ca medii statistice simple, fie ca medii ponderate, putem sa aflam si sa analizam fapte si intamplari ce compun miscari de anvergura: inflatie, consum, productie. Ce afla romanul citind aceste cifre? Inflatia, cum am aratat deja, pierde tot mai mult din viteza. Ceea ce e bine. Consumul e in crestere. In ianuarie si februarie (pana cand au reusit calculatoarele de la INS sa socoteasca), romanii au cumparat, din magazinele comerciantilor, marfuri cu 6,8 la suta mai multe. Productia industriala a urcat si ea, in martie, dupa ce a inregistrat o scadere in ianuarie-februarie.
Comunicarea cu valori medii se distinge indeosebi prin continutul cantitativ. Cat priveste calitatea informatiilor, ea este asigurata numai daca fenomenul analizat are un grad inalt de omogenitate. Sa zicem: posibilitatile romanilor de a calatori cu trenul. Sau de a-si instala posturi telefonice. Dar nu vom afla nimic despre imbunatatirea serviciilor respective. Care, de fapt, mai mult se inrautatesc decat se imbunatatesc, desi tarifele cresc.
Serviciile: o cheie a nivelului de trai
In servicii s-a inradacinat un obicei prost: cand cifrele de afaceri scad… se umbla la preturi. Asa se ajunge la scumpiri tot mai greu de suportat. Desi normal ar fi sa se umble la costuri. INS confirma ca, in aprilie, inflatia cea mai mare a venit din servicii. Si iata cum ajungem la judecata lui Moisil: desi in medie ne simtim bine cu o rata lunara a inflatiei de 1,1 la suta, serviciile s-au scumpit cu 1,6 la suta. Ceea ce nu mai e bine. De ce au crescut preturile? Revedeti teoria enuntata mai inainte: cifra de afaceri in servicii a scazut cu 5,4 la suta; asa ca au fost umflate preturile. In dezvoltarea serviciilor, e timpul sa se apese pe accelerator. Aici trebuie sa functioneze principala pompa de absorbtie a personalului disponibilizat din intreprinderi. Traim intr-o lume care a cunoscut, inca de acum doua-trei decenii, o explozie a serviciilor. PIB ale tarilor bogate sunt dominate copios de servicii, cu aporturi in valoare adaugata de 70-75 la suta venite din acest domeniu. La noi, in schimb, serviciile gafaie inca, avand contributii modeste in Produsul Intern Brut.
Fapt semnificativ: populatia si-a structurat notele de plata in raport cu dinamica scumpirilor. Serviciile, cum spuneam, au cunoscut cea mai mare crestere de preturi. In schimb, populatia a fost incurajata sa cumpere mai mult din magazinele alimentare si, mai ales, din cele care vand produse nealimentare. In termeni reali, cifra de afaceri a intreprinderilor de comert specializate in vanzari de astfel de bunuri a crescut. Magazinele care vand produse alimentare si nealimentare, unde preturile au fost mai putin nervoase, au inregistrat o cifra de afaceri mai buna. Pe piata prestarilor de servicii catre populatie, in schimb, cu cea mai mare contributie la inflatie, caderea e drastica. Declinul s-a inregistrat la toate tipurile de afaceri, de la hoteluri si restaurante pana la coafura, dar mai ales in turism. Mediile au insa capcanele lor, pot surprinde miscari ceva mai lente ale preturilor pe un esantion larg de produse, desi scumpirea cosului in care se aduna cateva marfuri de baza in consumul zilnic poate sa fie mult mai apasatoare decat rata medie a inflatiei. Nimeni, asadar, nu poate sa ignore cosul de baza din consumul populatiei.
Have something to add? Share it in the comments.