De ce noi, romanii, nu avem mai multi bani? Raspunsul e simplu: pentru ca in Romania nu se fabrica mai multi bani. Nu am in vedere, aici, emisiunile monetare ale Bancii Nationale. Fiindca nu la BNR e cheia. La Banca Nationala, bancnotele, monedele sau moneda de cont ar putea fi emise in cantitati nelimitate. Problema e… acoperirea: orice emisiune monetara se transforma in bani adevarati abia dupa ce trece printr-un alt proces de fabricatie, cel din economia reala. Aici, in economia reala, sunt adevaratele fabrici de bani.
Dar nu-i totul sa faci bani. Problema-problemelor este inmultirea lor. O solutie: expansiunea serviciilor.
La noi sunt bani putini si pentru ca se produc putine servicii. Astazi, in toata lumea, creste productia de servicii. Sigur, noi am invatat ca productia e… productie, cu cele doua sectoare de baza: primar si secundar. Cat priveste serviciile, gandeam ca ele sunt… sectorul tertiar al economiei. Cenusareasa deci.
Decenii la rand am fost deprinsi sa judecam asa. Vechile carti de economie, marxiste, ne invatau ca serviciile nu produc nimic, ele doar "vantura" productia facuta in alte sectoare. Ei bine, asa se gandea in "stil vechi", in Sistemul Productiei Materiale.
Istoria a infirmat aceasta prejudecata extrem de pagubitoare. Economia, in Uniunea Europeana, in alte zone dezvoltate, a inceput sa fie judecata in "stil nou". Sistemul Productiei Materiale, invechit, invaluit in mituri si tot mai mult negat de mersul lumii, a fost abandonat.
Potrivit noului model – Sistemul Conturilor Nationale- , pe care oficial l-am adoptat si noi, serviciile sunt productie si aduc venit national. Din unele calcule reiese ca noi am putea sa castigam numai din turism cel putin jumatate din valuta pe care o incasam din intregul export al Romaniei. Daca turismul romanesc ar fi fost organizat ca la carte.
Ce facem cu surplusul?
Paradoxal, in societatea romaneasca, dominata de lipsa de bani, ne obsedeaza o intrebare: "Ce facem cu surplusul de bani?" Fiindca, deseori, ne trezim in circulatie cu o masa de lei ce depaseste nevoile societatii romanesti.
Vi se pare socanta aceasta afirmatie? Ea este totusi adevarata. Si nu este vorba de un paradox. Populatia, intreprinderile, institutiile au bani putini, intr-adevar. In timp ce bancile au surplus de bani.
Ce face BNR? Multi s-au asteptat ca Banca Nationala sa relaxeze politica monetara. Cu alte cuvinte, sa pompeze mai multi bani in economie. N-a fost asa. Dimpotriva, au fost puse in functiune pompele de absorbtie: cote inca mari la rezervele obligatorii, depozite tot mai multe ale bancilor la BNR. Asadar, atrage bani in loc sa dea. Motivul principal? Economia inca nu-i pregatita sa atraga acest surplus. Banii in plus, in loc sa se duca in afaceri profitabile, se duc in preturi si fac inflatie.
Nici intr-un caz, solutia cea mai buna nu poate fi pomparea de bani de la BNR. Dar, acum, Banca Nationala nu are de ales. Asa ca trage bani din piata. Desigur, bani bolnavi, atinsi de molima inflatiei.
Finante in carantina
Fara indoiala ca imobilizarea banilor la BNR e un motiv de suferinta. Fiindca banii sunt facuti sa circule. Doar prin circulatie pot fi inmultiti.
Totodata, insa, procesul de absorbtie e o alinare. Caci acesti bani, atrasi de BNR, daca ar fi pusi in circulatie, ar ajunge fie in gaurile negre din economia noastra reala, fie in preturi, unde ar produce inflatie.
Banca Nationala aduna lei in depozite nu pentru a stopa circulatia monetara, ci pentru a "desfiinta" banii care, in loc sa fie atrasi in afaceri bune ori in investitii profitabile, nu fac altceva decat sa scumpeasca viata, fara vreun avantaj pentru economie.
De aici concluzia ca noi, romanii, avem si totodata n-avem bani. Avem in sensul ca pompele din economia reala nu reusesc sa atraga in totalitate, in activitati eficiente, nici macar putinii bani care circula in sistemul nostru bancar. Si nu avem in sensul ca nu exista destui bani pentru investitii; si nu exista destui bani pentru deschideri de noi afaceri; la care se adauga faptul cel mai grav: nu ajung banii pentru consum.
Dar absorbtia banilor la BNR nu poate fi decat o solutie vremelnica. Nu se poate insa renunta la acest tratament atat timp cat inflatia isi gaseste noi culoare prin care actioneaza pentru a ne goli buzunarele. Solutia finala va fi recircularea acestor bani in economia reala. Va fi insa nevoie pentru asta de multa munca eficienta.
Batalia pentru bani liberi
Un lucru e clar: orice afacere, astazi, ca intotdeauna, are ca mobil direct banii. Fabricile produc pentru a castiga mai multi bani. Intreprinderile de servicii isi scumpesc produsele ca sa obtina astfel bani mai multi. Ratiunea oricarei combinatii economice este profitul. Batalia se da, intai si intai, pentru disponibilitati banesti. Pentru bani liberi, neangajati in datorii ce urmeaza a fi platite sau in blocaje financiare.
Inmultirea banilor liberi si canalizarea lor spre sectoarele vitale si profitabile ale societatii trebuie sa fie una dintre marile batalii ale anului in curs. Avem nevoie de bani care sa circule, nu de bani "ingropati" in depozitele Bancii Nationale. Cu o conditie, insa: sa i se puna punct climatului inflationist din economie. Altfel, libertatea banilor va continua sa fie pagubitoare.
E clar: avem nevoie de bani. De bani care sa respecte, in rotatia lor, legitatile economice. Fiindca legile economice nu pot fi ignorate fara sa urmeze drame economice.
Banca Nationala intervine dureros – pentru ca isi pune in joc propriile ei cheltuieli -, ca sa absoarba surplusul de lei de pe piata. Daca n-ar proceda asa, surplusul de bani ar produce surplus de inflatie. Si, iata, suntem nevoiti ca inainte de a ne intreba cum producem bani, cum inmultim banii, sa vedem ce avem de facut pentru ca banii in plus, pe care-i avem deja, sa fie acoperiti cu bunuri si cu servicii.
Have something to add? Share it in the comments.