Un raport al Bancii Mondiale atrage atentia asupra jafului din padurile Romaniei
Potrivit unui studiu elaborat de Banca Mondiala, Romania a inregistrat din 1991 si pana in prezent pagube de circa 1,5 miliarde USD, din cauza defrisarilor ilegale si a furturilor masive de lemn din paduri, a declarat ieri directorul Directiei Fondului Forestier si Cinegetic din Ministerul Agriculturii si Padurilor, Viorel Marinescu. In cadrul seminarului "Monitorizarea distributiei materialului lemnos – necesitate si modalitati de realizare", organizat de Fundatia Romana pentru Promovarea Dezvoltarii Comunitatilor Locale, Marinescu a precizat ca in perioada 1991-1996 au fost retrocedate, in conditii de "totala nepregatire din punct de veder juridic si silvic", 350.000 hectare de paduri, din care o treime s-a degradat total, din cauza taierilor necontrolate. "Mai mult, circa 40.000 hectare au fost rase efectiv de pe fata pamantului, iar suprafata a fost transformata in teren agricol", a spus Marinescu, precizand ca, din cele doua milioane de hectare pentru care s-au depus cereri s-au restituit pana in prezent circa 1,85 milioane hectare.
Furturi cu acte in regula
Prezent la seminar, directorul general al Companiei Nationale Imprimeria Nationala, Dan Docan, a precizat ca institutia pe care o conduce a elaborat un proiect pentru monitorizarea distributiei masei lemnoase. "Furtul de lemne, gaterele neautorizate si exporturile ilegale aduc castiguri de milioane de dolari anual, iar la capatul lantului acestor ilegalitati se afla, de regula, firme-fantoma", a declarat Docan. El a precizat ca, in cazul unui control in timpul transportului, avizul de insotire al marfii (cherestea sau busteni) nu poate fi verificat din punct de vedere al veridicitatii datelor inscrise, fiind de multe ori intocmit in graba, cu doar cateva clipe inainte ca masina de transport sa fie oprita de organele de control. "Daca totusi e prins, soferul declara senin ca patronul sau i-a telefonat ca tocmai a primit un fax prin care marfa a fost refuzata de destinatarul inscris pe aviz si trebuie sa se intoarca la firma. Dupa care, acelasi sofer o ia pe drumuri ocolite, ajunge la prima gara CFR, preda marfa cui trebuie, iar bustenii sau cheresteaua ajung in scurt timp peste granita, cu acte emise de firme-fantoma", a spus Docan.
Masuri impotriva hotilor
El a mentionat ca o alta categorie de evazionisti sunt vanzatorii ambulanti de masa lemnoasa, asa-zisele "depozite pe roti", care vand lemn mergand din sat in sat si nu platesc nici TVA, nici impozite. "Cele mai multe "depozite pe roti" au numere de inmatriculare din Vrancea, Bistrita, Neamt, Braila, Giurgiu, Ilfov", a precizat Docan, mentionand insa ca Imprimeria Nationala a gasit o modalitate de a monitoriza distributia materiei lemnoase si de a diminua evaziunea si furturile din acest domeniu. Astfel, se au in vedere, in primul rand, certificarea si autorizarea padurilor si mentionarea padurii de origine pe documente speciale, securizate in conformitate cu cerintele Imprimeriei Nationale. In al doilea rand, Imprimeria Nationala propune ca autorizarea societatilor care exploateaza material lemnos sa se faca tinand seama de conditii riguroase, cu prezentarea de garantii financiare si cu respectarea intocmai a legislatiei.
In alta ordine de idei, este de remarcat faptul ca, daca anul trecut au fost inregistrate 9.466 de infractiuni avand ca obiect masa lemnoasa, in primele 7 luni ale acestui an au fost inregistrate peste 10.500 de asemenea incalcari ale legii.
Efecte dezastruoase asupra mediului
Potrivit unui raport al Autoritatii Nationale de Control, jaful – sistematic sau de-a valma – din padurile din sudul Romaniei in perioada 1991-1999 a dus la degradarea totala a peste 10.000 hectare de suprafata impadurita. Cel mai afectat este judetul Constanta, cu peste 4.000 hectare de terenuri degradate, precum si Dolj, cu peste 2.300 hectare de foste paduri.
In urma acestor defrisari ilegale, s-au constatat modificari climatice grave, care au dus la alunecari de teren, seceta prelungita, furtuni extrem de violente, reaparitia dunelor de nisip in sud.
Intrucat nici o comunitate locala nu are in plan reimpadurirea terenurilor "chelite", aceste fenomene climatice se vor acutiza si vor avea efecte si mai nocive asupra terenurilor agricole, creand, in acelasi timp, si probleme sociale, deoarece majoritatea taranilor practica o agricultura de subzistenta.
Have something to add? Share it in the comments.