Protestul organizat la Bucuresti de CNS "Cartel ALFA" impotriva proiectului directivei europene asupra serviciilor reprezinta o prima dezbatere publica in legatura cu o problema care ii va viza pe romani dupa aderarea la Uniunea Europeana, a declarat, marti, la Bucuresti, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele. Dar, a tinut sa precizeze oficialul european, asemenea dezbateri trebuie sa se bazeze pe informatii corecte si sa nu porneasca de la simplificari excesive ale prevederilor legale aduse in discutie.
Pornind de la aceasta nevoie de informare, domnia sa a avut o intalnire cu reprezentanti ai presei, carora a apreciat ca le revine provocarea de a explica publicului larg, intr-o maniera cat mai clara, prevederile acestui controversat document, aflat in curs de aprobare.
Intrebat de ce nu a organizat o intrevedere cu sindicalistii care tocmai protestau in fata sediului Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele a precizat ca nu a primit nici o solicitare, dar ca nu respinge ideea de a purta un dialog, la o data stabilita de comun acord, daca manifestantii isi vor exprima dorinta in acest sens.
Directiva asupra serviciilor, cunoscuta mai mult dupa numele initiatorului ei – fostul comisar european pentru piata interna Frits Bolkestein (olandez, liberal) – are ca obiectiv asigurarea unei mai mari libertati de circulatie pe piata unica europeana a serviciilor, care genereaza 70 la suta din PIB-ul comunitar. In Romania, acest sector produce, deocamdata, doar 50 la suta din PIB.
Concret, directiva doreste sa inlature obstacolele legislative si administrative ale dezvoltarii activitatii de servicii intre statele membre ale Uniunii Europene si vizeaza atat firmele care vor sa se inregistreze intr-o alta tara, cat si pe cele care vor doar sa furnizeze servicii intr-un alt stat decat cel de origine. Este important de mentionat ca inlaturarea obstacolelor se refera numai la domeniile deja deschise concurentei, astfel incat propunerea nu necesita liberalizarea sau privatizarea serviciilor care sunt furnizate, in momentul de fata, la nivel national, regional sau local, de catre sectorul public sau de catre entitati publice (administratie, invatamant).
Cele mai vii polemici in legatura cu acest proiect de directiva au fost provocate de paragrafele referitoare la lucratorii care, printr-un contract cu o firma din tara lor, muncesc intr-un alt stat al Uniunii. In acest caz, se prevede ca nivelul salariului minim si reglementarile referitoare la sistemul asigurarilor de sanatate si la protectia muncii din tara gazda sa fie respectate, prin aceasta evitandu-se "dumpingul social".
Asadar, un roman angajat de o firma din Romania care va lucra intr-un stat din UE va trebui sa aiba asigurat salariul minim garantat si sa beneficieze de nivelul de protectie sociala si a muncii din acel stat.
Desigur, aplicarea acestei directive va avea influenta nu numai asupra unor lucratori romani, ci si asupra unor firme, care ar putea fi supuse concurentei venite din alte tari ale Uniunii. Efectele se vor vedea nu atat la nivelul sectoarelor de activitate, cat mai ales la nivelul companiilor, a fost de parere seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Cu cat o firma este mai eficienta si mai competitiva, cu atat va avea mai multe sanse pe piata si dupa ce directiva asupra serviciilor va intra in vigoare.
Propus in ianuarie 2004 de fosta Comisie Europeana, condusa de Romano Prodi, proiectul de directiva a constituit unul dintre cele principalele subiecte de pe agenda Consiliului European de primavara, din 22-23 martie 2005. Documentul a fost adoptat, la 22 noiembrie 2005, cu o serie de amendamente, de Comisia pentru piata interna si protectia consumatorului din Parlamentul European si urmeaza a fi analizat, intr-o prima lectura, de plenul legislativului european in decembrie 2005 sau ianuarie 2006. Procesul de adoptare presupune in continuare mai multe etape si, dupa estimarile lui Jonathan Scheele, nu va fi finalizat inainte de sfarsitul anului 2006. Ca intotdeauna, dupa adoptare, va exista o perioada pentru punerea in practica a prevederilor directivei la nivelul statelor din UE. Acest lucru poate presupune si modificari legislative, ceea ce inseamna ca intervalul de implementare va putea fi destul de lung, de ordinul anilor.
Pentru moment, desi Romania nu este inca membra a Uniunii Europene, cetatenii tarii noastre isi pot sustine punctul de vedere referitor la continutul directivei asupra serviciilor. Dupa cum a mentionat Jonathan Scheele, acest lucru se poate face prin intermediul euro-obsevatorilor, prin adresare directa Comisiei Europene, prin intermediul diferitelor organizatii la care sunt afiliati partenerii sociali din Romania, precum si cu ajutorul guvernului de la Bucuresti, ai carui membri iau parte la reuniunile omologilor lor din UE.
Posted by
June 4, 2016
Directiva Bolkestein: Jonathan Scheele propune o abordare bazata pe informatii corecte
Recent Posts
Disputa pe tema autorizatiilor CEMT
Posted by adminRecent Posts
Have something to add? Share it in the comments.