E vinovat Fondul Monetar International?

Echipa FMI a plecat. Lasandu-ne, tuturor, de la populatie la autoritati, cateva teme de reflectie. Plus o serie de cresteri de preturi si de taxe.

Scumpirile, mai ales cand vin in lant, pe rol fiind atat lumina, cat si caldura, n-au cum sa nu provoace dezamagiri. Un sofer de taxi mi-a spus ca mai toti clientii lui dau acum vina pe Fondul Monetar International. Un esantion semnificativ. Numai ca la mijloc e o grava confuzie.

Echipa FMI n-a facut altceva decat sa le ceara autoritatilor din Romania sa judece mai putin emotional. Un apel la rationalitate. Caci e nevoie de demersuri care sa stavileasca risipa din intreprinderile statului. Si, totodata, sa asigure un echilibru intre fortarea cresterii economice si conditiile specifice unei economii in mare parte inca nerestructurate. Fara astfel de masuri, motoarele economiei, in proces de supraincalzire, ar putea sa cedeze. Toate astea le stiam si noi. Dar le-a subliniat si echipa FMI. Care a repus pe rol un imperativ: sa scapam rapid de pierderi si de modul invechit de organizare a muncii si a productiei.

FMI-ul n-a facut altceva decat sa ceara ceva mai multa viteza. Sa fie facuti mai repede pasii pe care, in mod obisnuit, suntem tentati sa-i incetinim.

A judeca emotional e omeneste. Economia insa reactioneaza numai la masuri rationale. Daca vrem sa facem din economie un izvor de prosperitate. O organizare rationala a economiei, insa, nu aduce bunastare decat pentru cei care vor sa munceasca, sa-si asume riscuri, sa faca treaba de buna calitate. Aici noi, romanii, incepem sa ne incurcam. Pentru ca vrem eficienta economica, vrem si reflectarea ei in bunastarea noastra, dar fara un sistem de stimulente in exclusivitate pentru munca performanta.

Suntem inca dominati de iluziile egalitariste ale unei mari parti a societatii noastre. Si de asteptari de protectie sociala. Fara indoiala ca lungirea bolii, ani de zile, prin tratamente cu calmante in locul unor interventii radicale, a facut sa para suportabile si ineficienta economica, si pierderile din economie, si blocajul financiar, in ultima instanta chiar si inflatia. Dar boala a lucrat si a continuat sa produca efecte directe dintre cele mai nocive, care au lovit dur nu numai economia, ci si societatea in ansamblu. Daca nu va fi pus in aplicare un program de urgenta, de masuri rationale, care sa atace pierderile din intreprinderile de stat, extrem de mari, sa promoveze concurenta, disciplina financiara si contractuala, scopul fiind cresterea eficientei, se va adanci si mai mult decalajul dintre Romania si tarile dezvoltate. Nivelul de trai al populatiei va cobori si mai mult. Iar vinovat nu va fi FMI-ul.

Rationalitatea, ce ar putea aduce in industria romaneasca niveluri mai bune ale productivitatii si calitatii muncii, plus reducerea pierderilor, constituie conditia esentiala pentru cresterea veniturilor reale si pentru imbunatatirea ofertei interne. Un dram de rationalitate se impune cu atat mai mult acum, cand Romania a ajuns aproape de momentul integrarii in Uniunea Europeana. Ceea ce inseamna ca nu ne mai putem baza, decat

intr-o mica masura, pe deficite bugetare. Si pe majorari ale deficitului de cont curent. De aici inainte, incurajarea unui consum cu mult peste ceea ce se produce in Romania, fara finantari autonome acoperitoare, nu mai poate fi acceptata. Ar fi insa bine, in privinta finantarii externe, ca accentul sa fie mutat de pe contractarea de noi datorii pe atragerea de investitii directe. Astfel de investitii, despre care vorbim atat de mult si pe care le asteptam de multi ani, nu vor veni insa daca nu vom apasa pe acceleratorul reformelor si nu vom asigura trecerea decisiva la capitalismul de piata. Ar fi singura alegere optima, care sa aduca un alt nivel al veniturilor din munca, mai ridicat, sa imbunatateasca substantial consumul real si sa dea o noua perspectiva economiei romanesti. Dar asa ceva, cel putin deocamdata, nu se mai poate cladi decat pe baze rationale: pe restrangeri de cheltuieli, pe venituri bazate pe productivitate si eficienta, pe exporturi care sa-si ia adio de la subventiile prin curs si sa mizeze pe competitivitatea bazata pe calitate.

Sursa Gardianul