In timp ce FMI impune conditii dure autoritatilor de la Bucuresti, Executivul are in vedere si masurile sociale
Printre punctele castigate de autoritatile de la Bucuresti se numara scaderea, incepand din 2004, la 9% a TVA la medicamente, cazare la hotel si la distributia ziarelor, mentinerea la acelasi pret a energiei termice, subventionarea tarifelor la gaze pentru categoriile defavorizate si majorarea pretului energiei electrice cu doar 17% (fata de 30%, solicitat de FMI).
Pe de alta parte, Guvernul de la Bucuresti s-a angajat sa disponibilizeze 19.000 de angajati din cadrul CFR (fata de peste 30.000, cat ar fi recomandat FMI) si 1.200 de salariati din sectorul energetic, in special din minerit, cu acordarea de 10-20 salarii compensatorii. Tanasescu a precizat ca, timp de zece zile, au avut loc discutii "foarte tari" cu FMI pe tema societatilor de stat care inregistreaza pierderi si cu privire la masurile de reducere a acestora. Pe de alta parte, ministrul finantelor a avertizat ca "nu mai putem sa mergem pe filozofia veche si sa sustinem din banii publici sectoarele care nu au viata. Ele trebuie sa fie inlocuite cu locuri de munca adevarate, care sa produca si ceva ce se poate vinde si aduce profit".
Deficitul de cont curent, monitorizat
In lunile urmatoare, FMI va monitoriza, impreuna cu autoritatile de la Bucuresti, evolutia deficitului de cont curent si efectele masurilor care vor fi luate pentru reducerea acestuia. Negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Neven Mates, a afirmat ca deficitul a avut drept cauze pierderile din sectorul energetic, cresterea creditului neguvernamental si majorarea salariilor in sectorul de stat intr-un ritm mai rapid decat cel al productivitatii. Potrivit surselor din MFP, masurile care vor fi luate pentru reducerea deficitului de cont curent se refera la disponibilizarea de angajati din sectorul minier si cel al cailor ferate, precum si diminuarea creditului neguvernamental prin majorarea dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei cu 0,7-1%.
Subventii la gaze
Un punct castigat de autoritatile romane in negocierile cu FMI il reprezinta subventionarea, in continuare, a pretului gazelor naturale. Astfel, desi tariful acestora, situat in prezent la nivelul de 99 USD/1.000 metri cubi la consumatorii casnici, va creste la 120 USD/1.000 metri cubi, diferenta dintre cele doua tarife va fi suportata de la buget, pentru protectia sociala a familiilor care au un venit mai mic de 3-4 milioane lei pe membru. Romania importa o mare parte a cantitatilor de gaze naturale destinate consumului intern, la preturi de 140-160 dolari/1.000 metri cubi si, potrivit oficialilor FMI, vanzarea sub pretul de achizitie nu mai poate fi sustinuta decat prin cresterea deficitului bugetar, scazand astfel nivelul sumelor ce ar putea fi alocate, de exemplu, pentru Sanatate sau pentru Invatamant.
Intreprinderile nerentabile, lichidate
Daca nu vor fi privatizate pana la 1 octombrie 2003, numeroase intreprinderi de stat vor fi inchise si vor intra in procedura de lichidare sau de faliment, ne-au declarat surse din cadrul Finantelor, precizand ca aceasta masura a fost convenita cu FMI. Este vorba de 23 de societati comerciale, aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare, printre care se numara Tractorul Brasov, Roman Brasov si Aro Campulung. Pe parcursul ulti-melor negocieri cu FMI, una dintre principalele probleme intens discutate a fost neincasarea creantelor la utilitatile publice. Astfel, o mare parte a datoriilor a fost acumulata de firmele aflate in dificultate si care inregistreaza pierderi, multe dintre acestea aflandu-se in "ograda" APAPS.
Reamintim ca APAPS a introdus procedura de administrare speciala pregatitoare privatizarii in cazul mai multor societati si s-a obligat ca, pe parcursul etapelor preliminare, sa le achite acestora facturile la energie.
Datoriile spitalelor, achitate de Finante
MFP va achita de la bugetul de stat datorii, in valoare de circa 5.000 miliarde de lei, ale spitalelor fata de furnizorii de medicamente, au mai declarat sursele citate. Conform acestora, valoarea totala a datoriilor se ridica la circa 9.000 miliarde de lei, in conditiile in care colectarea contributiilor in domeniul Sanatatii este foarte redusa. Reamintim ca, in primavara acestui an, furnizorii de materiale sanitare au incetat sa mai distribuie astfel de produse in spitale, in incercarea de a recupera datoriile acumulate de beneficiari, fapt ce a dus la imposibilitatea asigurarii de catre anumite spitale a unui minimum de medicamente si materiale sanitare pentru bolnavi.
Privatizarea BCR, reluata in septembrie
Ministrul finantelor a precizat ca noul termen de vanzare a 25% din actiunile BCR catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation este 15 septembrie. In cadrul ultimei runde de negocieri cu FMI, Romania a solicitat o serie de derogari de la angajamentele luate prin precedentul memorandum suplimentar, referitoare la activele externe nete ale BNR, volumul creditului neguvernamental, gradul de colectare in sectorul energetic si termenul privind privatizarea BCR. Potrivit unor surse din MFP, aceste derogari ar fi fost acceptate de FMI.
Daianu: FMI este preocupat de evolutia economiei romanesti in semestrul al II-lea
Fostul ministru al finantelor, Daniel Daianu, considera ca ingrijorarea FMI cu privire la cresterea creditului neguvernamental are la baza mai mult previziunile pentru al doilea semestru al anului. "Ce n-a fost spus, cand s-a vorbit de cresterea deficitului de cont curent, este preocuparea nu doar fata de amploarea pe care au cunoscut-o importurile, in ultimele doua luni, ci ceea ce este posibil sa se intample in a doua parte a anului", spune Daianu, citat de Mediafax. El considera ca in privinta corelarii mixului de politici ale Finantelor si BNR, ministerul va fi nevoit sa atraga mai multe resurse din piata interbancara in a doua parte a anului, corelarea dobanzilor urmand de la sine. Tarife mai mari la energie inseamna puseu inflationist, considera Daniel Daianu, care spune insa ca BNR poate fi ajutata de evolutia peste asteptari din primul semestru. In opinia sa, Romania nu ar avea probleme cu un deficit de cont curent mai ridicat, in jur de 6% din PIB, daca nu ar exista si o proiectie de crestere a deficitului bugetar pentru anul 2004.
Have something to add? Share it in the comments.