Stiri si noutati

FMI cere reduceri masive de personal si micsorarea drastica a cheltuielilor bugetare

Carmen Neacsu

O delegatie FMI era asteptata ieri seara, la Bucuresti, pentru a discuta proiectul primei rectificari a bugetului de stat pe anul in curs. Discutiile pe tema acordului parafat anul trecut si inghetat de luni bune vor continua si in luna septembrie, cand oficialii de la Bucuresti vor trebui sa prezinte o schita a proiectiilor bugetului pentru 2006. Pana atunci, se prefigureaza dificultati de abordare intre cele doua parti legate de nivelul deficitului bugetar si de cont curent, la care se adauga si cererile FMI de disponibilizare a circa 20.000 de salariati din sectorul sanitar si din invatamant.

Taieri drastice a cheltuielilor bugetare

O delegatie a Fondului va reveni in tara in septembrie pentru a dezbate problema bugetului pe 2006, dupa ce solicitarile expertilor de a prezenta o schita a capitolului de cheltuieli s-au "soldat" doar cu un ridicat din umeri din partea partii romane. Practic, FMI cere o finantare sustenabila pe termen mediu a deficitului bugetar, mai ales ca urmatorii ani bugetul va trebui sa faca fasa efectelor unor promisiuni electorale, precum reforma sistemului de pensii, reducerea CAS, onorarea angajamentelor privind lucrarile de infrastructura si obligatia contribuirii la bugetul comunitar, dupa integrare. Pana atunci, vizita de zece zile a expertilor FMI va avea ca tema rectificarea bugetului de stat pe 2005. Astfel, pentru incadrarea in nivelul deficitului bugetar de 0,74% din PIB, se va taia consistent din cheltuielile majoritatii ministerelor, printre care si celui al Apararii Nationale, fiind preconizata si o reducere dramatica de personal. Se pare ca domeniul sanitar si invatamantul sunt cele din care vor pleca circa 20.000 de angajati, daca solicitarile FMI vor fi puse in practica.

Chiar daca incasarile pe primele patru luni ale anului sunt imbucuratoare, surse din Ministerul Finantelor afirma ca partea romana a cerut FMI cresterea deficitului bugetar peste nivelul de 0,7% din PIB. La randul sau, FMI a solicitat din nou "reconsiderarea" cheltuielilor cu personalul bugetar si diminuarea drastica a cheltuielilor bugetare. Cu toate acestea, autoritatile de la Bucuresti se arata optimiste ca vor reusi sa convinga FMI sa revizuiasca memorandumul suplimentar.

FMI va cere un deficit bugetar si mai mic

Analistul economic Ilie Serbanescu spune ca sarcina autoritatilor nu va fi una usoara, avand in vedere ca multe dintre angajamentele pe care si le-a asumat Guvernul nu au fost indeplinite. El a amintit, in acest sens, numarul de disponibilizati, nivelul deficitului bugetar si al inflatiei. "Vor pastra probabil tinta de inflatie si in aceste conditii trebuie redus nivelul deficitului bugetar. FMI considera ca tinta de inflatie se realizeaza doar pe seama deficitului bugetar. Daca acest indicator nu este atins, ei vor cere probabil un deficit si mai mic de 0,7% din PIB", apreciaza Serbanescu. Aceste nerealizari se vor reflecta in Raportul de tara care va fi dat publicitatii in octombrie, la capitolul privind stabilitatea macroeconomica, avertizeaza Serbanescu.

Banii din privatizare, miza de miliarde de euro

In schimb, analistul Daniel Daianu, fost ministru al finantelor, se arata mai optimist in privinta mersului si a rezultatelor discutiilor cu FMI, care "vor fi favorabile Guvernului". Daianu aminteste de faptul ca incasarile la bugetul de stat au fost pe masura asteptarilor Executivului, ceea ce "usureaza discutiile cu FMI". Cat priveste deficitul bugetar, despre care ultimele vesti dinspre Finante aminteau de un nivel de 0,7% din PIB, Daianu este de parere ca "FMI ar trebui sa fie mai flexibil", data fiind necesitatea efectuarii unor cheltuieli menite sa atenueze pagubele provocate de inundatii". "Nu aceasta este buba. Cred ca deficitul bugetar poate sa fie intre 0,7 si 0,8% din PIB, diferenta este infima", mai declara analistul economic. El anticipeaza insa, voalat, una dintre problemele care se vor mentine in discutii si de aceasta data, respectiv destinatiile utilizarii fondurilor din privatizare. "Mi se pare intemeiata dorinta Guvernului de a folosi acesti bani pentru finantarea lucrarilor de infrastructura, la reorganizarea sistemului de pensii", spune Daianu. Analistul nu se declara de acord cu cererea FMI ca sumele din privatizare sa fie utilizate pentru finantarea datoriei publice, cu atat mai mult, cu cat nivelul acesteia este mic, iar dobanzile sunt in scadere. "Inteleg de ce expertii FMI pledeaza ca banii din privatizare sa fie folositi pentru reducerea datoriei: orice suma cheltuita in plus suplimenteaza cererea interna", iar FMI este ingrijorat ca deficitele externe cresc prea repede. In fine, Daianu recomanda o colaborare buna intre Ministerul Finantelor si Banca Nationala pentru "evaluarea deficitului de cont curent".

La randul sau, Mihai Tanasescu, fostul ministru al finantelor, atragea recent atentia ca un alt motiv de ingrijorare este legat de faptul ca, pana la aceasta data, nu exista proiectii ale cheltuielilor bugetare pentru 2006, ceea ce demonstreaza lipsa unei viziuni coerente. Tanasescu spune ca acest lucru a fost observat si de catre oficialii FMI si cei ai UE, care au cerut elaborarea unor schite a bugetului, care sa fie discutat in luna septembrie. Perspectivele incerte asupra bugetului sunt amplificate si de promisiunile de reducere a CAS si a recalcularii pensiilor, din 2006, mai spune Tanasescu.

Sursa Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *