Susanele.ro

FMI e ingrijorat de evolutiile economiei romanesti din 2005

Incetinirea ritmului de crestere a economiei din Romania si reducerea considerabila a ritmului dezinflatiei in 2005 produc ingrijorare, potrivit concluziilor preliminare ale Misiunii din Romania a Fondului Monetar International /FMI/, remise Agentiei Rompres.

‘ In timp ce procesul de convergenta catre UE continua si exista o mare incredere in perspectivele Romaniei, evolutiile economice inregistrate anul trecut au produs ingrijorare’, se arata in raportul Fondului. Principalele cauze ale ingrijorarii FMI sunt ritmul redus de crestere economica, faptul ca procesul de dezinflatie si-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat. Totodata, reducerea impozitelor directe si cresterea semnificativa a creditului coroborate cu majorarile salariale in sectorul public au exacerbat presiunile din partea excesului de cerere astfel incat pentru a evita noi presiuni asupra cursului de schimb, ratele dobanzilor au fost reduse. Fondul sustine ca trebuie apreciate privatizarile de succes si reformele din sectorul energetic realizate de catre autoritati insa cu toate acestea, s-au inregistrat intarzieri in alte domenii ale reformei structurale. Misiunea FMI apreciaza ca actuala conjunctura reprezinta un bun prilej pentru consolidarea politicilor menite sa reduca dezechilibrele macroeconomice si sa creerea de conditii favorabile unei cresteri economice sustenabile. ‘Avand in vedere apropierea integrarii in UE, Romania are nevoie de un set de politici economice clare si coerente pentru a-si valorifica intregul potential si pentru imbunatatirea nivelului de trai’, potrivit FMI. Misiunea considera ca, din punct de vedere macroeconomic si structural, sunt necesare progrese semnificative in planul dezinflatiei, consolidarea permanenta a pozitiei fiscale prin masuri de crestere a veniturilor, reducerea deficitului de cont curent, imbunatatirea mediului de afaceri, sporirea stimulentelor pentru crearea de noi locuri de munca si asigurarea capacitatii de utilizare eficienta a fondurilor UE. Referitor la evolutiile recente, FMI atrage atentia asupra faptului ca dezechilibrele macroeconomice continua sa se amplifice. Astfel, cresterea economica a incetinit, majorarea PIB-ului real pentru anul 2005 este estimata la patru la suta. Pe langa scaderea accentuata a productiei agricole din cauza inundatiilor, cresterea productiei industriale a incetinit semnificativ, partial din cauza eliminarii contingentelor la comertul cu produse textile pe plan mondial. De asemenea, cererea interna a inregistrat o crestere puternica datorita cresterii accentuate a consumului, in timp ce inflatia se mentine la un nivel ridicat. La sfarsitul anului 2005, rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui preturilor de consum a fost de 8,6 la suta, comparativ cu tinta Bancii Nationale a Romaniei /BNR/ pentru sfarsitul anului 2005 de 7,5 la suta (cu un interval de variatie de ą 1 puncte procentuale). ‘Ca urmare a sporirii influxurilor de capital asociate anticiparii momentului liberalizarii contului de capital din aprilie 2005, BNR a permis o mai mare flexibilitate a cursului de schimb incepand cu jumatatea lunii octombrie 2004, care de asemenea a atenuat impactul cererii interne asupra inflatiei’, considera reprezentantii FMI. In perioada septembrie 2004 – decembrie 2005, moneda nationala s-a apreciat cu 10,5 la suta fata de euro. Creditul continua sa inregistreze o crestere puternica. In timp ce cresterea creditului in valuta si-a incetinit ritmul in ultima perioada, expansiunea creditului in moneda nationala s-a accelerat. Aceasta schimbare se datoreaza, in opinia FMI, masurilor privind limitarea cresterii creditului in valuta adoptate anul trecut si recentei reduceri a ratelor dobanzilor. Deficitul de cont curent a crescut, pentru anul 2005 fiind estimat la 9,4 la suta din PIB. Importurile continua sa creasca intr-un ritm superior celui inregistrat de exporturi. Totusi, investitiile straine directe au fost in crestere si transferurile UE au acoperit aproximativ 90 la suta din deficit, iar intrarile de capital privat au finantat diferenta si au sustinut realizarea unei acumulari substantiale de rezerve. ‘Avantajul competitivitatii externe a Romaniei s-a diminuat. Castigurile inregistrate in urma corectiei cursului de schimb din anul 1999 au fost mentinute pana la sfarsitul anului 2004 intr-un mediu caracterizat prin intrari reduse de capital. Totusi, aprecierea recenta a leului asociata cu cresterea considerabila a salariilor si diminuarea castigurilor de productivitate incep sa afecteze profitabilitatea si competitivitatea in unele sectoare, facand necesara accelerarea reformelor structurale’, se arata in concluziile preliminare ale Fondului. In ceea ce priveste Guvernul, acesta si-a consolidat pozitia fiscala, desi politicile prociclice din sectorul public au exacerbat presiunile asupra cererii interne. Reducerea deficitului fiscal de la 1,1 la suta din PIB in anul 2004 la 0,8 la suta din PIB in anul 2005 a fost posibila datorita unui nivel al colectarii de impozite indirecte superior celui prevazut in buget si datorita diminuarii cheltuielilor de capital care au contrabalansat cresterea accentuata a consumului public. ‘Cota unica de impozitare a alimentat consumul si a condus la o pierdere de venituri din colectarea impozitelor pe venit si profit de aproximativ unu la suta din PIB, comparativ cu rezultatul inregistrat in anul 2004. Totusi, fata de scenariul in care nu s-ar fi operat nici o reducere de impozite, aceasta pierdere reprezinta 1,5 la suta din PIB’, se arata in raportul FMI. Incasarile din TVA superioare nivelului prevazut in buget, ca urmare a cererii substantiale de bunuri si servicii (din productia interna si din import), au compensat pierderea de venituri rezultata din introducerea cotei unice de impozitare, mentinand astfel constanta ponderea in PIB a veniturilor bugetului general consolidat.

Conform concluziilor Misiunii FMI, in perioada octombrie 2004 – octombrie 2005, salariile din sectorul public au crescut cu pana la 50 la suta. In anul 2005, cresterile salariilor medii din sectorul public s-au situat intre 16 si 34 la suta comparativ cu media din 2004, contribuind astfel la o majorare a fondului de salarii cu 0,6 puncte procentuale din PIB in anul 2005. La sfarsitul lunii decembrie a avut loc o relaxare semnificativa a politicii fiscale, ajungandu-se de la un surplus bugetar de unu la suta din PIB anual, inregistrat in perioada ianuarie-noiembrie, la un deficit de 0,8 la suta din PIB la nivelul intregului an. Politica monetara pare sa fie mult impovarata de obiective conflictuale, subminand capacitatea BNR de a-si atinge obiectivele de inflatie. ‘Date fiind liberalizarea contului de capital si adoptarea recenta a regimului de tintire a inflatiei, autoritatile monetare se confrunta cu o dilema dificila – combaterea inflatiei prin majorarea ratelor dobanzilor risca sa exercite o presiune excesiva asupra cursului de schimb’, se arata in concluziile FMI. In aceste conditii, BNR a contrabalansat presiunea in sensul aprecierii monedei nationale prin reducerea semnificativa a ratei dobanzii de politica monetara pe parcursul anului 2005 si prin diminuarea chiar mai substantiala a ratei efective a dobanzii in luna septembrie, optand pentru nesterilizarea integrala a lichiditatii la nivelul ratei dobanzii de politica monetara. Aceste masuri si-au dovedit eficacitatea in atenuarea presiunii asupra cursului de schimb, permitand BNR sa intrerupa interventiile pe piata valutara si, incepand cu luna octombrie, sa majoreze progresiv rata efectiva a dobanzii. Totusi, conform Misiunii FMI, rata dobanzii de politica monetara si cea efectiva continua sa fie negative in termeni reali, mentinerea compromisurilor la nivelul politicii monetare a transmis publicului semnale contradictorii, punand in pericol credibilitatea noului regim de politica monetara. ‘In acest context, neatingerea de catre BNR a obiectivului de inflatie stabilit pentru sfarsitul anului 2005 – la numai patru luni dupa ce tinta a fost revizuita in sens crescator – a fost regretabila, reflectand atat efectele socurilor nefavorabile, cat si ale relaxarii politicii monetare in septembrie/octombrie’, au aratat reprezentantii FMI. Evolutiile inregistrate la nivelul reformelor structurale au fost divergente. Privatizarea BCR, liberalizarea pietei energiei electrice si a gazelor naturale, majorarea pretului national de referinta la energia termica si introducerea noului tarif binomial la energia termica reprezinta aspectele pozitive, in opinia FMI Mai mult decat atat, se arata in raport, s-au inregistrat progrese in reforma sistemului juridic.

Totusi, preturile gazelor naturale nu au fost majorate in conformitate cu costurile de oportunitate, iar pretul gazelor naturale din productia interna reprezinta numai 37 la suta din pretul international de import. In urma unor consultari indelungate, Parlamentul a aprobat amendamentele la Codul Muncii, inclusiv cele privind utilizarea contractelor pe termen scurt, prelungirea perioadei de proba, un program de lucru mai flexibil, si introducerea dreptului angajatorilor de a reduce numarul angajatilor din ratiuni economice. Totusi, aceste amendamente nu reusesc sa elimine unele dintre principalele cauze ale rigiditatii pietei fortei de munca, se subliniaza in concluziile preliminare ale Fondului.

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *