Susanele.ro

Gazpolitika

Rusia a reluat ieri exportul de gaze naturale spre Europa insa o diminuare a cantitatilor de gaze livrate este posibila oricand in cazul in care Ucraina va continua sa sustraga gaze din conductele care ii tranziteaza teritoriul. Acesta a fost avertismentul facut public ieri de Gazprom, concernul rus care furnizeaza o treime din gazul consumat de europeni. Criza ruso-ucraineana asupra gazelor naturale evidentiaza de fapt dependenta Europei deopotriva de gazul rusesc si de toanele Kremlinului.

Lucrurile par si mai grave in conditiile in care Norvegia, al doilea furnizor de gaze al Europei si al treilea exportator la nivel mondial, avertizeaza ca nu este in masura sa acopere un eventual deficit intretinut de rusi. Romania, care importa 40% din necesarul de gaze, a fost si ea afectata de criza ruso-ucraineaza, timp de 48 de ore livrarile de gaze naturale dinspre Rusia fiind diminuate cu aproape un sfert din cantitatea importata zilnic. Chiar daca vremea calda a facut ca reducerea sa nu fie simtita la aragazul romanilor ca in cazul altor state afectate precum Ungaria, Polonia, Austria sau Germania, conflictul dintre rusi si ucraineni a pus in miscare autoritatile de la Bucuresti. Ieri, la Palatul Victoria s-a intrunit un veritabil "consiliu de razboi" care a analizat dependenta Romaniei de importurile rusesti si alternativele la gazul de la Rasarit. Concluzia? "Romania nu este afectata si nu este vizata de disputa ruso-ucraineana pentru ca Romania are contracte comerciale la pretul pietei, iar Gazprom nu are nici o problema in a asigura cele 40 procente care reprezinta gazele de import", a incercat premierul Tariceanu sa linisteasca opinia publica. Primul ministru a recunoscut insa ca o astfel de situatie ne obliga sa "ne punem problema asigurarii surselor alternative de energie". Cu alte cuvinte, ieri la Palatul Victoria s-a pus la punct un plan prin care se doreste reducerea dependentei de importul de gaze din Rusia. Prima si cea mai la indemana masura ar fi conducta Szeged -Arad, care ar permite Romaniei sa-si procure gaze dinspre Marea Nordului. Pana acum, principalul inconvenient al acestei alternative a fost pretul ridicat al gazului si cantitatea care poate fi achizitionata. Conducta Nabucco, ce ar trebui sa faciliteze importul de gaz mai ieftin din zona Marii Caspice, ar fi o a doua varianta de reducere a dependentei de gazul din Rusia.

Din pacate, proiectul nu poate fi finalizat mai devreme de anul 2010, asa incat pe aceasta alternativa se va putea miza abia peste cel putin patru ani. In afara de aceste doua proiecte care isi pot demonstra eficienta, doar pe termen lung, autoritatile de la Bucuresti iau in calcule si cateva variante "de avarie".

Potrivit premierului Tariceanu, o prima varianta ar fi dublarea capacitatii de inmagazinare a gazului, de la 3 miliarde de metri cubi de gaze la 6 miliarde metri cubi. O alta vizeaza crearea de alternative energetice prin constructia de noi hidrocentrale pe Dunare sau valorificarea puterii energetice a carbunelui, mai precis a lignitului. Ministrul economiei si comertului, Codrut Seres a declarat ieri, la sfarsitul intalnirii cu companiile din sectorul energetic si gazelor naturale ca a cerut ca in 48 de ore Petrom si Romgaz, cei doi producatori autohtoni sa precizeze conditiile in care isi pot creste productia de gaze pentru primul trimestru al anului. Romania consuma anual aproximativ 18 miliarde de metri cubi de gaze, din care 42% sunt asigurate din Rusia. Petrom-OMV si Romgaz au productia aproape egala, compania petroliera anuntand nu cu mult timp in urma ca vrea sa devina liderul pietei romanesti de gaze. Ministrul Economiei a lasat sa se inteleaga ca Romania nu vrea sa se lase antrenata in aspectele politice ale crizei ruso-ucrainene, punctand foarte clar ca "totul se reduce la un contract comercial care trebuie respectat". "Nu avem o problema cu reprezentantii Gazprom. Exista un contract de distributie, pretul nu este diferential, este un pret european. Pretul la granita este pentru toate tarile acelasi", a spus Seres. Totusi, analistii apreciaza ca Romania este tara europeana care practica cel mai mare pret pentru gazele rusesti, de 285 de dolari pentru mia de metri cubi, in timp ce tarile Uniunii Europene cumpara gaze naturale rusesti la pretul de 240 de dolari mia de metri cubi. Pretul gazelor este de fapt si motivul conflictului dintre Rusia si Ucraina, deoarece ucrainienii plateau pana la 1 ianuarie 2006 50 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze. Sub pretextul alinierii preturilor la nivel european, furnizorul rus a cerut cresterea pretului la 220 de dolari pe mia de metri cubi. Gazprom, concern controlat de stat, practic precuri diferite. Belarus, unul dintre aliatii neconditionati ai Moscovei, plateste 47 dolari pe o mie de metri cubi. Armenia si Georgia platesc 110 dolari, iar tarile Baltice 120 de dolari.

Conflictul ruso-ucrainian a pornit de la intentia Rusiei de a majora de patru ori pretul gazelor naturale vandute Ucrainiei. Conform BBC, autoritatile de la Kiev nu au fost de acord cu noul pret cerut de rusi, 230 de dolari pe mia de metri cubi, fata de 50 de dolari pe mia de metri cubi pana acum si au acuzat Kremlinul de tentativa de subminare a economiei nationale. In replica, Gazprom a acuzat Ucraina ca se foloseste de fluxul care continua sa tranziteze teritoriul ucrainean catre pietele europene, "insusindu-si ilegal" o cantitate de 118,7 milioane de metri cubi din gazul rusesc destinat Europei. Ucraina a dezmintit, dar a amenintat ca o va face. Kievul a afirmat ca masura Moscovei este o modalitate de a face "presiuni economice" motivate politic, dupa ce Ucraina s-a orientat, dupa "revolutia portocalie" din urma cu un an, catre Occident. Numerosi experti vad intr-adevar, in gestul Moscovei o tentativa de a slabi administratia prooccidentala a presedintelui Iuscenko, odata cu apropierea legislativelor din martie 2003. De altfel, multe din ziarele occidentale sunt de acord cu versiunea Ucrainei, "Le Figaro" calificand criza gazelor naturale drept o incercare a Rusiei de a-si extinde din nou influenta asupra fostelor state sovietice.

Rusia face presiuni in politica externa prin vanzarea de gaze

Istoricul Armand Gosu sustine ca prin ultimele evenimente, Rusia incearca sa consfinteasca politica de utilizare a resurselor de hidrocarburi ca parghii de presiune in politica externa. "Este evident ca Rusia modifica tarifele pentru statele din CSI care se desprind de sub influenta ei si se indreapta spre Occident. Georgia, Ucraina, Republica Moldova s-au rupt treptat de Rusia, si ele sunt cele carora Rusia le provoaca acum probleme?. Gosu sustine ca strategia Rusiei lui Putin vrea sa readuca din nou in mainile statului ceea ce acum cativa ani, Boris Eltin, pe atunci presedinte, a dat pe putini bani afaceristilor rusi. "Beneficiarii privatizarilor din industria energetica rusa de pe timpul lui Eltin sunt actualii oligarhi de acum: Berezovski, Hodorkovski. Putin le da acum peste mana, readucand statul rus ca principal actionar al principalelor companii?, arata istoricul. Dar Putin nu este total diferit de Eltin, ne-a declarat Armand Gosu. "Cei care conduc acum Gazprom, sunt fosti oameni din KGB, ca si Putin, numiti cu acceptul administratiei de la Kremlin?, a aratat acesta. Strategia Rusiei de a ameninta cu oprirea distributiei de gaze nu este chiar recenta, a mai atentionat istoricul: "In 1997, cand NATO era pe punctul de a include Cehia, Ungaria si Polonia, ambasadorul Rusiei de la Praga a amenintat Cehia ca o sa creasca si mai mult preturile la gaz, iar cehii au facut rapid niste contracte cu Norvegia?. In ceea ce priveste Romania, nu ar trebui sa fim ingrijorati. In primul rand, Romania plateste deja un pret mare, iar rusii au tot interesul sa il mentina. In al doilea rand, Romania isi asigura din productie interna necesarul de caz, si in fine, pentru ca miza acestor evenimente nu atinge si tara noastra. "Prin aceasta tevatura, Rusia urmareste ca Polonia, Moldova si Ungaria sa certe Ucraina ca fura gazele rusesti?, a conchis istoricul.

Cristina Nedelcu, Bogdan Asaftei, Mihaela Balea

sursa: Averea

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *