Romania va incerca sa tina piept concurentei de pe piata unica a bauturilor spirtoase cu cateva produse autohtone. Probabil dupa principiul "putin si bun", lista cu denumirile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturile spirtoase cuprinde doar 13 feluri de tuica, 10 rachiuri din fructe si alte16 rachiuri din vin.
Lista va fi transmisa Uniunii Europene (UE), unde se va solicita protejarea denumirilor pentru bauturi spirtoase, prin inregistrarea acestora in conformitate cu legislatia europeana. Astfel ca, dupa integrarea in UE, cele 39 de bauturi vor fi protejate si prezentate ca marca inregistrata a Romaniei. O data inregistrate, aceste produse nu vor mai putea fi fabricate in alte state decat daca primesc acordul tarii noastre.
Turtul de Oas, marca inregistrata
Astfel, pe piata comunitara vor fi considerate marci romanesti tuica de Valea Milcovului, cea de Buzau, de Arges, de Zalau si cea ardeleneasca de Bistrita. Tot la capitolul tuica, pe lista produselor protejate sunt prezente si Horinca de Maramures, cea de Camarzana, de Seini, Chioar, de Lapus, precum si Turt de Oas si Turt de Maramures. In ceea ce priveste rachiul de fructe, vor fi protejate Palinca de Bihor, cea de Zalau, de Ardeal, de Maramures, de Valea Vinului, de Mediesu Aurit, de Camarzana, de Oas, de Calnau si de Cluj. In fine, europenii pot degusta 16 tipuri de rachiu de vin din tara noastra, sub denumirile de Vinars, precum cel de Tarnave, Sebes, Vaslui, Stefanesti, Maderat, Diosig, Pietroasa, Jaristea, Sansislau, fara a se teme ca licoarea este contrafacuta. La acestea se adauga si Vinarsul de Vrancea, Focsani, Segarcea, Iasi, Banu Maracine, Husi si de Murfatlar.
Covrigii si magiunul, specialitati protejate
Dupa publicarea in "Monitorul Oficial", lista produselor inregistrate este transmisa Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) pentru a fi consemnata in Registrul National al Indicatiilor Geografice. Ulterior inregistrarii in acest catalog national, produsele alimentare, precum si bauturile alcoolice cu origine geografica protejata vor fi publicate in Buletinul Oficial de proprietate industriala. Pentru inregistrarea produselor traditionale se ia in calcul existenta anterioara atat a unor produse cu aceleasi denumiri, cat si a unor procedee de fabricatie sau a unui continut identic. Un alt element important este ca aceste produse sa fie traditionale, cu o piata deja consacrata. Reamintim ca, pana acum, au fost publicate listele cu denumirile de origine romanesti pentru lactate, care cuprind 20 tipuri de branza, 27 feluri de cascaval si 8 tipuri de telemea. La produsele din carne, tara noastra nu detine decat doua marci.
Astfel, pentru specialitatea salam nu a fost inregistrat decat cel de Sibiu, iar la carnati, de protectie vor beneficia numai cei din soiul Plescoi. Consumatorul european se va putea delecta si cu doua feluri de covrigi, cei de Buzau si cei de Bacau, precum si cu paine ardeleneasca cu cartofi sau cea cu coaja batuta. Asta, daca producatorii lor vor gasi cerere pe piata europeana. Magiunul de prune este si el un produs inregistrat in vederea protejarii pe piata europeana.
Have something to add? Share it in the comments.