Elaborata de Ministerul Muncii in ideea sprijinirii persoanelor varstnice, noua conceptie a sistemului de protectie sociala a acestei categorii a populatiei autohtone, care include si introducerea unui impozit de solidaritate de 0,2%, risca sa genereze reactii inverse care, de fapt, sa afecteze veniturile celor vizati pentru a fi protejati.
Conceptii generoase, fara bani
Lansat cu prilejul Zilei Internationale a Persoanelor Varstnice de secretarul de stat al MMSSF, Marta Nora Tarnea, noul proiect privind cresterea ajutorului acordat acestor persoane este, la o prima vedere, impanat cu idei generoase si o seama de elemente menite a imbunatati nivelul de trai. Astfel, respectiva strategie, preconizata a deveni realitate in anul 2006, stipuleaza instituirea unei pensii sociale minime, echivalente cu nivelul venitului minim garantat, de care ar urma sa beneficieze toate persoanele care au implinit varsta de 70 de ani si nu au nici o pensie. Mai mult, potrivit acestui proiect de protectie sociala, va exista si un complement de pensie ce va fi aplicat pensionarilor ale caror pensii sunt sub nivelul venitului minim garantat si urmeaza a fi completate cu suma aferenta atingerii acestui plafon. De asemenea, o alta componenta a proiectului elaborat de reprezentantii Ministerului Muncii va fi infiintarea a opt platforme gerontologice de actiune sociala (PGAS) destinate persoanelor varstnice si care intr-o prima faza vor functiona in 8 regiuni ale tarii. Numai ca, potrivit strategiei cu pricina, un element esential in finantarea pentru dezvoltarea acestor platforme va fi preconizatul impozit de solidaritate, botezat, poetic, Fondul National de Autonomie pentru Persoane Varstnice, o entitate deosebita si independenta de actualul Fond de Solidaritate.
Taxa suplimentara pentru pensionari
Mai precis, proiectele PGAS vor fi alimentate financiar si destul de consistent din acest impozit de solidaritate, care va fi constituit din taxa de 0,2% achitata de fiecare persoana care face o tranzactie imobiliara de peste 10.000 euro sau achizitioneaza bunuri mobiliare valorand peste 500 euro. Efectul imediat si primar dupa instituirea acestei "cotizatii" va fi concretizat prin manevra agentilor economici de a include procentul ce va fi cedat varstnicilor in pretul produselor, ceea ce va avea ca efect cresterea preturilor si afectarea, chiar si indirecta, a bugetelor batranilor. Asta, pe langa faptul ca printre persoanele care achizitioneaza bunuri de peste 500 euro, obiecte electrocasnice sau autoturisme ori tranzactioneaza case si terenuri valorand peste 10.000 euro se regasesc si varstnici.
Pensie sociala cat salariul
Pe de alta parte, o alta masura menita a ameliora situatia materiala a pensionarilor este in stadiul de a fi dezbatuta de parlamentari. In acest sens, la initiativa unui grup de deputati, s-a solicitat Parlamentului modificarea articolului 81 al Legii pensiilor prin modificarea cuantumului pensiei minime. Astfel, in cazul in care va fi aprobata amendarea textului acestei legi, pensia minima pentru limita de varsta nu poate fi mai mica decat valoarea salariului minim net pe economie ceea ce, raportat la nivelul salariului minim estimat pentru anul viitor, ar fi de aproximativ 2,5 milioane lei. Insa totul depinde de capacitatea bugetului de stat de a suporta, dupa cele 25.000 miliarde lei necesare recalcularii pensiilor, si acest efort financiar destul de consistent.
Have something to add? Share it in the comments.