Un paradox economic, generat de inclinatia pentru castiguri mici, dar sigure
Scaderea accentuata a ratei inflatiei a atras dupa sine o reducere importanta a dobanzilor bancare, in special a celei pasive (acordata in cazul depunerilor). In momentul de fata, sistemul bancar autohton ofera la depozite dobanzi cuprinse intre 12% pe an, la depozitele pe o luna, si 18% la cele pe 12 luni. Ca urmare, si castigul in valoare absoluta adus de plasamentele bancare a scazut. Cu toate acestea, asistam in momentul de fata la un paradox aparent: dobanzile si castigurile aduse de acestea scad, in timp ce depunerile populatiei cresc. Aceeasi "schema" se intalneste si in cazul bancilor, care se arata tot mai interesate de plasamente cu dobanda redusa, dar pe termen cat mai lung.
"Mai bine un efort mic decat un castig mare"
Potrivit analistilor economici, aceasta stare de lucruri se explica prin faptul ca un castig cert si fara prea mult efort (inclusiv in-telectual) este preferat unuia ceva mai mare, dar pentru care este nevoie de initiativa si ceva munca. "Plasamentele pe termen cat mai lung incep sa devina atractive, in special pentru banci. Ultimul exemplu il reprezinta emisiunea de titluri de stat cu scadenta la trei ani si o dobanda de 12,5%, care s-a subscris in totalitate, in ciuda dobanzii reduse si a valorii foarte mari. Bancile au luat in calcul faptul ca inflatia va continua sa scada, astfel ca o dobanda de 12,5% pe trei ani va aduce profit", ne-a declarat analistul economic Ionut Popescu.
"Cresc veniturile"
Aceeasi atitudine se constata si in comportamentul populatiei, care reuseste, in ciuda reformei Guvernului, sa depuna bani in banci. Explicatia data de analisti, chiar daca este in masura sa-i nemultumeasca pe cei pentru care gigacaloria a devenit inamicul public numarul unu, e ca romanii au mai multi bani. "Veniturile populatiei cresc si nu doar pe hartie. Chiar si cei fara cunostinte de specialitate pot observa acest lucru analizand veritabila explozie a numarului centrelor comerciale, ceea ce inseamna ca romanii au mai multi bani, pe care o parte isi permit chiar sa-i depuna in banci", a mai spus Ionut Popescu.
Fara batai de cap
Potrivit acestuia, depozitele bancare constituie inca pentru multi suprema forma de investitie, fiind cea mai lipsita de riscuri, prezentand totodata avantajul ca este si cea mai putin solicitanta. "Atata timp cat dobanzile sunt peste rata inflatiei, oamenii sunt multumiti. In acest fel, nu vor fi nevoiti sa-si bata capul cautand alte forme de investire si de sporire a castigurilor. Practic, se poate spune ca aceasta atitudine este un specific national, sondajele aratand faptul ca romanii prefera castigurile mici, chiar mizerabile, dar sigure. Investitiile la bursa, care au adus anul trecut cele mai mari castiguri, nu atrag foarte multa lume, cu atat mai mult, cu cat pentru acest lucru este nevoie de o cultura economica, care lipseste celor mai multi", a conchis Ionut Popescu.
"Un paradox economic"
Potrivit ultimelor date statistice, masa monetara a fost la sfarsitul lunii decembrie de 373.711 miliarde de lei, inregistrand o crestere nominala de 11,7 % fata de luna anterioara, si de 38,1% pe ansamblul ultimelor 12 luni ale anului trecut. S-a consemnat, totodata, o crestere cu 9,3% a numerarului in circulatie (care s-a cifrat la 45.577 miliarde lei) si cu 37,2% a disponibilitatilor in conturi la vedere (pana la 42.726 miliarde lei). De asemenea, creditul neguvernamental a crescut in aceeasi perioada cu 4,7%, pana la un nivel de 179.626 miliarde lei. Specialistii pun aceste cresteri si pe seama unor factori conjuncturali, dar din analizele preliminare privind evolutia indicatorilor monetari in prima parte a acestui an rezulta faptul ca trendul se mentine. Evolutia pietelor financiare indica scaderea atat a nivelului dobanzilor atrase si plasate, cat si a diferentei dintre ele. Cu toate acestea, depunerile in banci ale populatiei cresc, determinand, potrivit analistilor, inca un paradox economic.
Have something to add? Share it in the comments.