Guvernul a modificat recent, printr-o ordonanta, Legea 550/2002, privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor aflate in patrimoniul regiilor autonome de interes local. Astfel, la propunerea Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC), organizatiile cooperatiste au fost declarate, in sfarsit, ca fiind comercianti si, drept urmare, pot cumpara in rate spatiile comerciale si cele de prestari servicii scoase la vanzare de autoritatile locale. Aceasta este, de fapt, si singura modificare "de esenta" propusa de MIMMC.
Propunere surprinzatoare
Demersul MIMMC este oarecum surprinzator, deoarece intre aceasta institutie si Uniunea Cooperativelor Mestesugaresti (UCECOM) se desfasoara de aproape un an un "razboi", in care ministerul a tot incercat sa se impuna si sa-si subordoneze intr-un fel sau altul cooperatia, fara a reusi deocamdata acest lucru. Vicepresedintele UCECOM, Ivona Ursescu, ne-a declarat ca, de fapt, aceasta modificare survine in urma contestarii Legii 550 de catre intreaga miscare cooperatista din Romania, care s-a vazut lasata pe dinafara de la cumpararea spatiilor comerciale. "Cooperatorii sunt evident interesati sa le achizitioneze, iar faptul ca ministerul a propus aceasta modificare reprezinta doar o picatura din paharul de care are nevoie cooperatia din Romania", ne-a declarat vicepresedintele UCECOM.
Comentarii si intarzieri
Inca de la intrarea in vigoare, Legea 550/ 2002 a suscitat numeroase comentarii, lasand loc banuielilor ca vanzarea spatiilor comerciale s-ar putea face pe baza de amicitii si cumetrii. Conform documentului, urmau a fi scoase la vanzare toate spatiile comerciale (magazine si unitati de productie) aflate in proprietatea privata a statului, respectiv in administrarea consiliilor locale, spatii care pana in prezent au fost inchiriate diversilor agenti economici. Acestia din urma pot avea drept de preemtiune la cumparare doar daca nu au inregistrat datorii la bugetul de stat in ultimele sase luni. Legea prevede ca metode de vanzare negocierea directa sau, dupa caz, licitatia publica cu strigare.
Locatii misterioase
Trebuie sa mentionam ca asupra locatiei anumitor spatii pluteste un deplin mister, cel putin in Bucuresti, sau mai bine spus, o "lege a tacerii", intrucat nici un reprezentant al primariilor de sector sau al municipalitatii nu a fost dispus sa ofere detalii in acest sens. Concret, ar fi vorba de spatiile detinute de "regiile autonome de interes local", despre a caror existenta nu se cunoaste mai nimic (dar putem banui ca este vorba, printre altele, si de spatiile comerciale din parcuri, statii RATB si chiar cimitire), care reprezinta o buna parte din cele peste 4.000 de unitati comerciale care vor fi scoase la vanzare numai in Bucuresti. La ce pret vor fi vandute si, mai ales, cui, sunt intrebari la care vom afla raspunsul dupa incheierea tranzactiilor sau poate niciodata.
Licitatia olandeza – "superoferta zilei"
Conform legii, comisiile pot decide sa vanda spatiile atat prin negociere directa, caz susceptibil de diverse aranjamente pentru "prieteni", cat si prin licitatie cu strigare, prin metoda olandeza. Aceasta permite atat crestere, cat si scaderea progresiva a pretului, cu cate 5% pentru fiecare treapta, caz in care, prin metoda "scad toti pretul si cumpara cine trebuie", spatiile pot fi vandute la preturi derizorii pentru clientii stabiliti dinainte. Asadar, cu sau fara modificarea propusa de MIMMC si aprobata de Guvern, legea lasa loc pentru prea multe interpretari si va isca scandaluri de proportii, cel putin la nivelul Capitalei.
Have something to add? Share it in the comments.