Daca in 1990, minele din judetul Alba aveau aproximativ 10.000 de angajati, la aceasta data, in exploatarile miniere Rosia Poieni, Abrud, Rosia Montana si Zlatna lucreaza cel mult 3.000 de ortaci. La Rosia Poieni, de exemplu, numarul minerilor s-a diminuat la aproximativ 40% fata de acum 13 ani, cand in mina lucrau 2.850 de salariati. In plus, sustine Hutuleac, nu au fost elaborate programe de investitii si nici nu se vor face. In aceste conditii, nu pot fi platite facturile la energie electrica, depunandu-se eforturi mari pentru "inchiderea" bugetului, care este "in rosu" inca de la inceputul anilor ?90. Din cauza faptului ca bugetele nu au fost intocmite "pe real", a spus liderul sindical, datoriile minelor catre furnizorul de electricitate se ridica in prezent la 640 miliarde de lei, numai la Exploatarea Baia de Aries. La nivelul tuturor exploatarilor miniere din Apuseni, acestea ar putea depasi chiar 1.000 miliarde de lei, suma care include si majorarile sau penalitatile de intarziere, a precizat Viorel Hutuleac.
Mineritul mai poate avea o sansa
Liderul sindical a mentionat ca, la aceasta data, minele din Apuseni au nevoie de subventii de circa 60% din valoarea productiei, pentru 1.000 lei productie, cheltuielile fiind de aproximativ 3.000 lei. El a spus insa ca in prezent exista in tara trei unitati miniere care ar putea functiona si fara subventii, fiind de interes pentru investitori. Este vorba de minele de la Rosia Montana, Rosia Poieni si Moldova Noua, care ar putea deveni profitabile datorita cantitatilor foarte mari de minereu de cupru si aur care pot fi extrase si apoi prelucrate. "Am sustinut tot timpul, inclusiv in fata fostului ministru al muncii, Marian Sarbu, ca in cazul in care investitia de la Rosia Montana nu porneste, tot mineritul este condamnat la moarte", a afirmat cu tarie liderul sindical. El a explicat ca zona se depopuleaza din cauza standardului de viata scazut al locuitorilor, majoritatea dependenti de minerit, mai ales ca ortacii nu mai beneficiaza de facilitatile avute pe vremea regimului ceausist. Hutuleac a enumerat doar cateva dintre fostele beneficii ale minerilor: salarii de 6-7 ori mai mari decat acum, acces la locuinte, alimente la discretie, in conditiile crizei din acea perioada. Din aceste considerente, el a spus ca turismul, despre care la nivel central se vehiculeaza ca ar putea aduce salvarea zonelor miniere, nu poate reprezenta o solutie pentru Romania. In sprijinul acestei afirmatii, Viorel Hutuleac a argumentat ca veniturile din turism au scazut, in ciuda eforturilor facute pana acum, din cauza ca oamenii nu au bani.
Totusi, el este de parere ca Dracula Park ar fi putut avea succes, daca proiectul ar fi fost demarat la Sighisoara, asa cum era prevazut initial.
Alte doua solutii pentru minerit
Liderul sindical de la Rosia Poieni a spus ca vede in asocierea sindicatelor cu un investitor strain, la care statul sa ramana cu un pachet minoritar de actiuni, conform modelului galez sau bulgar, o alta solutie pentru salvarea mineritului. De altfel, aceasta formula, prin care minerii disponibilizati primesc actiuni la exploatarile la care au lucrat, in locul salariilor compensatorii, i-a prezentat-o ieri si ministrului economiei, Dan Ioan Popescu, in cadrul unei intalniri cu liderii Confederatiei "Meridian". O alta varianta, in opinia lui Hutuleac, ar fi garantarea de catre stat a unui credit extern pentru a retehnologiza minele din Apuseni. El a precizat insa ca Gabriel Resources si-a declarat interesul pentru a realiza investitii nu doar la Rosia Montana, ci si la Rosia Poieni. Aici, s-ar putea procesa anual chiar si 10 milioane de tone de minereu, sau chiar de doua ori mai mult, daca s-ar investi in retehnologizare, astfel incat randamentul sa creasca la cel putin 85%. In caz contrar, pana in 2005 exploatarea nu va mai putea face fata cheltuielilor energetice, iar mina se va inchide, a spus liderul sindical. El a afirmat ca premise pentru investitii exista, Gabriel Resources avand incheiat deja un contract cu Compania Minvest Deva pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate la Rosia Poieni si ca mai trebuie facute doar forarile si planul de afaceri, daca va fi intocmit si studiul de fezabilitate. In schimb, exploatarile de la Zlatna si Baia de Aries nu prezinta interes pentru investitorii straini. In primul caz, zacamantul existent in cantitati reduse face ca amortizarea unei eventuale investitii sa fie realizata intr-o perioada mai indelungata de timp. Locuitorii acestui oras si-ar putea gasi insa ocupatii profesionale la Rosia Montana, dupa ce aici va fi demarata investitia canadiana. La Baia de Aries, minereul este foarte greu de procesat, din cauza arsenului care are efecte dure atat asupra tehnologiei, cat si a mediului, pe fondul gazelor toxice rezultate. Aici insa, a spus Hutuleac, ar putea fi realizate alte prospectiuni pentru a depista alte zacaminte care ar putea contine mai putin arsen. In schimb, Viorel Hutuleac este de parere ca luptele de culise pentru oprirea investitiei de la Rosia Montana ascund interese personale sau de grup, care nu fac altceva decat sa blocheze dezvoltarea zonei Muntilor Apuseni. El considera ca persoane neautorizate, cum sunt de exemplu oamenii de cultura, "care-si dau cu presupusul" nu ar trebui sa intervina pentru blocarea acestui proiect.
Minele necesita investitii de 3 miliarde de dolari
Viorel Hutuleac a estimat ca minele romanesti care au sanse de redresare ar avea nevoie de investitii de aproximativ 3 miliarde de dolari pentru a deveni profitabile, bani de care statul nu dispune in acest moment. Numai la Rosia Poieni, a spus Hutuleac, ar fi necesari 600.000 de dolari pentru a fi investiti in tehnologie si refacerea mediului. Pe langa cele trei exploatari care ar putea functiona fara subventii, a spus el, ar mai exista minele de la Certej, Brad si Baia Mare, care sunt bogate in zacamant, astfel ca amortizarea investitiei ar putea fi realizata intr-un timp mai scurt, de aproximativ 5 ani, daca minereul este exploatat intensiv, asa cum se va intampla la Rosia Montana. Referitor la aceasta investitie, liderul sindical a aratat ca impactul pe care il va crea asupra mediului va fi mult mai mic decat este acum, deoarece "prin natura lui omul produce poluare". El a aratat insa ca, potrivit Legii minelor si legislatiei de mediu in vigoare, compania canadiana este obligata sa constituie un fond de garantii materiale pentru mediu, care se reactualizeaza anual, in functie de impactul investitiei asupra mediului. In aceste conditii, el apreciaza ca sumele care vor fi stranse astfel vor fi suficiente pentru refacerea zonei. Astfel, va fi creata o zona turistica atractiva, va putea fi refacuta infrastructura si se vor dezvolta alte servicii, derulate de firme cu activitate cu adevarat economica, nu "capuse", cum se intampla acum, sustine Hutuleac. Sindromul "sa moara si capra vecinului" este insa o mare problema a romanilor, care nu se gandesc la dezvoltarea zonei, ci doar daca au ceva de castigat individual, a spus liderul sindical. El a oferit ca exemplu "cazul Amoco", investitorul strain preferand sa plece din tara, din cauza "spagilor" pe care, sustine sindicalistul, a trebuit sa le plateasca unor functionari publici sub forma de comisioane.
Exploatarea de la Rosia Montana poate dura 50 ani
Viorel Hutuleac este de parere ca desi investitia care urmeaza sa fie realizata la Rosia Montana a fost proiectata sa functioneze 17 ani, exploatarea zacamantului aurifer ar putea dura chiar si 50 de ani, intrucat exista posibilitatea extinderii minei, cercetarile nefiind inca finalizate. Pe perioada functionarii investitiei, a spus el, vor fi create noi locuri de munca, atat in minerit, cat si in activitati colaterale, cum ar fi serviciile, stiut fiind faptul ca la un post de miner se pot crea cel putin cinci locuri de munca in sectoare adiacente. Astfel, mai mult de jumatate din suma investita, adica aproximativ 1,5 miliarde de dolari, ar putea reveni statului, din taxe si impozite de tot felul, daca autoritatile vor sti sa valorifice banii proveniti din activitatile economice, a spus Hutuleac. Mai mult, el crede ca in cazul in care va fi demarata si investitia de la Rosia Poieni, Muntii Apuseni vor deveni "un nou El Dorado", iar Romania nu va mai fi considerata "saraca tara bogata", fiind creata bunastarea oamenilor si, implicit, dezvoltarea durabila despre care se vorbeste. La randul ei, bunastarea duce la consum, a spus Hutuleac, oferind ca exemplu Statele Unite, unde 65% din Produsul Intern Brut al tarii provine din servicii. In incheiere, Viorel Hutuleac a sublinat necesitatea realizarii investitiilor straine in mineritul din Apuseni, in general, si la Rosia Montana, in special, care vor duce la imbunatatirea semnificativa a vietii locuitorilor din zona. (M.D.A.)
Have something to add? Share it in the comments.