– Regia Nationala a Padurilor (RNP) este una dintre cele mai profitabile institutii ale statului, in atributiile sale inscriindu-se atat administrarea si valorificarea corespunzatoare a peste 4,7 milioane hectare de padure, cat si gestionarea a peste 27% din fondurile de vanatoare. Domnule director, care sunt prioritatile RNP in aceasta perioada?
– Prioritatea noastra este, in acest moment, campania de impadurire a suprafetelor deficitare in paduri. In cadrul acestei actiuni, cea mai importanta componenta este infiintarea de perdele forestiere Campia Romana, Lunca Dunarii si Campia Tisei. Desi in momentul de fata, suntem angrenati in elaborarea studiilor zonale, tehnico-economice de infiintare, in aceasta toamna ne-am propus sa infiintam aproximativ 182 hectare de perdele forestiere. De asemenea, suntem in plin proces de inventariere a puietilor forestieri, necesari pentru impadurirea a peste 4.000 de hectare, dintre care o mare parte reprezinta suprafetele degradate preluate de la Agentia Domeniilor Statului. Insa, un rol important in aceasta actiune il detine societatea civila, care trebuie sa inteleaga importanta existentei acestor perdele.
– De unde veti asigura fondurile necesare pentru realizarea programului de impadurire a terenurilor?
– Suntem preocupati in principal de accesarea unor fonduri externe. Recent, am incheiat un protocol cu Banca Mondiala privind sechestrarea carbonului. Acest proiect, in valoare de 3,6 milioane de dolari, ce se deruleaza pe o perioada de 15 ani, vizeaza reimpadurirea a peste 6.000 hectare de teren. De asemenea, am incheiat cu Guvernul japonez un parteneriat privind demararea unui proiect educational, ce vizeaza crearea constiintei forestiere in localitatile limitrofe zonelor deficitare de padure. In acest sens, vom beneficia de un grant in valoare de 500.000 euro. In ceea ce priveste banii necesari pentru crearea perdelelor forestiere, in prezent avem disponibili peste 200 miliarde de lei, ce vor fi asigurati dintr-un fond special constituit de Ministerul Agriculturii.
– Infractionalitatea cu masa lemnoasa constituie principala problema a personalului silvic. Care sunt efectele protocolului incheiat cu Politia si Garda Financiara?
– Trebuie sa precizez ca fondul forestier este in permanenta monitorizat de personal specializat, astfel ca, desi infractiunile cu masa lemnoasa nu au disparut, in ultima perioada nivelul furturilor s-a diminuat semnificativ. Astfel, daca in primul semestru din 2002 s-au inregistrat furturi de peste 101.997 metri cubi, in aceeasi perioada din 2003, masa lemnoasa sustrasa nu a depasit cantitatea de 48.011 metri cubi.
– Un alt capitol deosebit de important este cel al retrocedarilor. In ce stadiu se afla acest proces?
– Suntem aproape de faza finala a procesului de retrocedare, pana in momentul de fata fiind improprietariti aproximativ 97,7% din solicitanti. Suprafetele pe care le mai avem de trecut in proprietate privata sunt toate in litigiu. In cele mai multe cazuri, solicitantilor le lipsesc actele de proprietate. Prin urmare, Justitia este singura autoritate ce poate stabili un verdict.
– Este vanatoarea in continuare o activitate profitabila?
– Din evidentele noastre, in fondurile de vanatoare gospodarite de RNP, care reprezinta circa 27% din total (n.r., restul fiind gospodarite de AGVPS, diverse forme de invatamant si asociatii vanatoresti private) exista o tendinta de crestere a efectivelor de animale. Importanta insa pentru noi este cresterea efectivelor ale caror trofee pot intra in competitiile internationale. Calitatea trofeelor scoate in evidenta buna gospodarire a unui fond de vanatoare. Politica noastra s-a modificat, in sensul ca incercam sa nu mai obtinem bani exclusiv din impuscarea piesei respective. Incercam sa dezvoltam serviciile conexe, astfel incat, pe perioada cat grupa de vanatori ramane in perimetrul de vanatoare, sa le putem oferi cat mai multe avantaje.
– Insa in spatiul european, brutalitatea impuscarii unor specii de vanat incepe sa piarda teren, motiv pentru care se prefera ca speciile de vanat sa fie observate sau fotografiate in habitatul lor. Acest model va fi promovat si in padurile romanesti, principalele zone vizate fiind Brasov, Bistrita, Nordul Moldovei si Mures.
– Dar fructele de padure?
– La fructe de padure, cat si la ciuperci comestibile, s-a realizat 110% din programul stabilit initial. Insa aceste date nu sunt finale, deoarece campania de recoltat macese se afla in plina desfasurare. Aceasta activitate este un succes si din punct de vedere financiar. Astfel, din 19 milioane de dolari, la cat se cifreaza exporturile Regiei, aproximativ 60% sunt asigurate din vanzarea fructelor de padure, a ciupercilor si a impletiturilor. Aceste produse sunt foarte cautate pe pietele din Germania, Italia si, nu in ultimul rand, in Austria si Olanda.
– Considerati ca preluarea de catre RNP a Societatii "Cai de Rasa" a reprezentat o solutie justa?
– Incepand de anul trecut, Regia se ocupa si de conservarea fondului genetic cabalin. Imbucurator este ca, in prezent, in toate cele 17 herghelii pe care le administram, programul de investitii este realizat in proportie de 80%. Acest program a vizat optimizarea conditiilor de hrana si adapost ale acestor efective. Lucrurile s-au revigorat si, in pofida secetei, avem asigurata baza furajera pentru sustinerea cu hrana in sezonul rece. O alta preocupare a noastra vizeaza clasarea cabalinelor in vederea formarii unei turme, de baza. In plus, pentru ca detinem cel mai mare efectiv de cai de rasa, RNP reprezinta si Autoritatea Hipica Nationala. Astfel, imbunatatirea calitatii raselor constituie o prioritate. In acest sens, pe langa concursurile pe care le organizam cu periodicitate, in hergheliile noastre am format nuclee de antrenament. Ca noutate, am inceput sa promovam ideea turimului ecvestru si a silvoturismului.
Have something to add? Share it in the comments.