România trebuie să înregistreze rate de creştere economică de circa şapte la sută pe an în următorii 25 – 30 de ani pentru a atinge gradul de dezvoltare din Uniunea Europeană, a declarat vineri directorul adjunct al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului /MEC/, Constantin Parascho, cu ocazia seminarului dedicat productivităţii în România.
"Din datele pe care le avem, România trebuie să înregistreze rate anuale de creştere economică de şapte la sută în următorii 25 – 30 de ani pentru a atinge nivelul Uniunii Europene în materie de dezvoltare, în condiţiile în care membrii UE ar atinge nivele de creştere de maxim doi la sută pe an", a explicat reprezentantul MEC.
În topul ratei de creştere economică din ultimii ani conduce China, cu o rată anuală de creştere economică de opt – nouă la sută, urmată de India – şase – şapte la sută, Rusia şi Brazilia cinci – şase la sută, Statele Unite – trei la sută, iar UE se situează ca medie undeva în jurul cifrei de doi la sută, în timp ce economia mondială a crescut cu circa 3,6 la sută în 2005.
În Europa Centrală şi de Est, creşterea economică se situează la 3 – 4 la sută pe an. În România, creşterea economică pe 2005 a fost de 4,2-4,5 la sută din PIB, nivel reprezentând puţin peste jumătate din ritmul anului 2004, cand avansul economic a fost de 8,3 la sută, potrivit datelor preliminare prezentate, pe 19 ianuarie, de ministrul de stat Gheorghe Pogea. Acesta a arătat că ritmul de creştere a PIB a fost cu mult sub estimările autorităţilor, de 5,5-5,7 la sută, principala cauză fiind vremea nefavorabilă, care a impiedicat realizarea unor proiecte de infrastructură. Institutul Naţional de Statistică a anunţat pentru primele nouă luni ale anului trecut un ritm de creştere economică de 3,6 la sută, comparativ cu 4,9 la sută după primul semestru şi cu peste opt la sută în perioada ianuarie-septembrie a anului 2004. Deşi, potrivit participanţilor, gradul de dezvoltare a unei naţiuni şi de putere economică este direct proporţional cu gradul de productivitate pe care oamenii din acea ţară îl înregistrează, România nu are în momentul de faţă o instituţie specializată cu analiza productivităţii naţionale. Deşi Centrul Naţional de Productivitate a fost înfiinţat în 1999 prin ordin al ministrului Industriei şi Resurselor, în cadrul Centrului de Management Informatic din structura MEC, ulterior această instituţie a fost inclusă în subordinea Centrului pentru Pregătire a Personalului din Economie /CPPE/.
"În anul 2004 acest centru a dispărut practic din organigramă, deşi are un sediu la Bucureşti şi a încheiat diverse acţiuni şi parteneriate în domeniul productivităţii cu alte instituţii de profil", ne-a declarat directorul general adjunct CPPE, Viorel Buruiană.
Centrul român de Productivitate ar urma să organizeze seminarii şi conferinţe, competiţii legate de productivitate în rândul studenţilor, precum şi publicaţii sau liste cu întreprinderi care urmează să primească consultanţă în domeniu.
"Dorim să organizăm un plan în ceea ce priveşte productivitatea şi să revitalizăm această instituţie, atât de necesară pentru creşterea productivităţii economiei româneşti", a explicat Viorel Buruiană. Centrele Naţionale de Productivitate sunt organizaţii de referinţă pentru economiile ţărilor dezvoltate, cele mai semnificative fiind centrele din Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Japonia sau Singapore.
Productivitatea a dus la formarea unor asociaţii internaţionale, precum Asociaţia Europeană a Centrelor Naţionale de Productivitate şi Asociaţia de Productivitate din Asia. Potrivit participanţilor la seminar, România se concentrează pe activităţi cu valoare adăugată mică. De exemplu, în domeniul textilelor România realizează activităţile de cusut, din care se câştigă în medie doi – trei dolari, în timp de Germania, Italia realizează activităţile de design, marketing şi desfacere, care aduc câştiguri medii de 100 – 200 dolari.
"Managerii de top trebuie să înţeleagă că nu este suficient doar să ceară de la angajaţii lor să facă un lucru, ei înşişi trebuie să îl execute şi împreună să înţeleagă utilitatea acestuia", a spus Shinji Naruo, expert al Agenţiei de Cooperarea Internaţională a Japoniei /JICA/. Acesta a prezentat două concepte japoneze legate de productivitate, respectiv Kaizen ( îmbunătăţirea continuă a activităţii de producţie) şi Kaikaku ( reformă structurală a activităţii). "Se poate observa uşor că topul celor mai dezvoltate ţări din punct de vedere economic este format din cele care au acordat o atenţie deosebită productivităţii, intelectuale, sociale şi industriale", a precizat preşedintele Organizaţiei Naţionale de Productivitate din Marea Britanie /NPOUK/, Amrik Singh.
Posted by
April 17, 2016
Mai avem 30 ani pana sa atingem gradul de dezvoltare al Uniunii Europene
Recent Posts
HP urca in top
Posted by adminRecent Posts
Have something to add? Share it in the comments.