"Inginerii financiare". Acesta este termenul folosit de presedintele Curtii de Conturi a Romaniei(CCR), Dan Drosu Saguna, pentru a cataloga achizitionarea, de catre unele institutii aflate in subordinea unor ministere, a unor sedii la preturi supraevaluate de zeci de ori. Prin aceste operatiuni frauduloase, favorizate de atitudinea neglijenta a unor institutii de stat, bugetul staului a fost prejudiciat cu sume importante.
Afaceri de familie
Astfel, Casa judeteana de pensii Galati a achizitionat, in noiembrie 2002, de la Fagarasanu Gheorghe un imobil cu o suprafata utila de 2.264 mp, plus terenul aferent de 117 mp, cu pretul de 21 de miliarde lei. Initial, imobilul a facut parte din patrimoniul societatii Pexco SA Galati, firma care l-a vandut lui Fagarasanu Simona. In iunie 2002, Fagarasanu Simona vinde imobilul tatalul sau, cu 30 miliarde lei. Tranzactionarea imobilului intre membrii familiei Fagarasanu a avut "drept scop, in prima faza, sustragerea de la plata catre bugetul de stat a TVA si dupa caz , a impozitului pe profitul aferent valorii reale a imobilului", se arata intr-o nota de control a CCR. Contravaloarea TVA pe care Pexco SA ar fi trebuit sa vireze bugetului depaseste trei miliarde lei. CCR considera ca exista indicii privind supraevaluarea acestei achizitii publice, cu atat mai mult cu cat documentele pentru toate cele trei operatiuni de vanzare-cumparare ale imobilului au fost intocmite de acelasi notar public, care a autentificat tranzactia initiala cu valoarea declarata de un miliard de lei. Aceasta "in conditiile in care pretul de piata al zonei conducea la o valoare minima a imobilului de circa 4,5 miliarde lei". Onorariul notarului pentru cele trei tranzactii a fost de 250 milioane lei, din care CJP Galati a platit 135 milioane, "desi, analizata din punct de vedere valoric, tranzactia efectuata anterior intre membrii familiei Fagarasanu a fost superioara". Persoanele implicate au obtinut practic un profit net de 250% prin vanzarea imobilului din patrimoniul societatii amintite, unde au achizitionat un pachet de actiuni de 69,2% din capitalul social cu numai 3,9 miliarde.
Valoarea de vanzare creste vertiginos
Cazuri de acest gen nu au fost singulare, dovada fiind si imobilul cumparat anul trecut de Inspectoratul Teritorial de munca Dambovita cu 7,7 miliarde lei, de la o persoana care-l cumparase cu doua luni inainte prin licitatie publica organizata de lichidatorul Bankcoop cu cinci miliarde lei. Si Inspectoratul de munca Vrancea a cumparat un imobil de la o societate din Brad, care intrase in posesia constructiei cu doua luni inainte, tot la o licitatie a lichidatorilor Bankcoop, si la un pret substantial mai mic. Astfel, societatea din Brad a vandut catre inspectoratul amintit imobilul cu o suparafata construita de 800 mp, plus terenul aferent, cu 15,8 miliarde lei, dupa ce platise la licitatie 9,2 miliarde de lei. Intermedierea le-a adus patronilor firmei un profit de de cinci miliare lei. Spre comparatie, un imobil cu dimensiuni si functii similare celor amintite mai sus, provenind din lichidarea Bankcoop a intrat in posesia Inspectoratului de munca Vaslui , in 2002, contra 3,8 miliarde lei.
Neglijenta prejudiciaza bugetul statului
Lista cu exemple de afaceri imobiliare infloritoare pe banii statului derulate conform aceluiasi scenariu dupa care intermediarii castiga miliarde in numai cateva luni continua cu Inspectoratul de munca Gorj, care a cumparat in 2001 de la o persoana fizica un imobil cu 13,5 miliarde lei, in conditiile in care acesta platise pe ee, cu putin inainte, 1,7 miliarde lei. Si reprezentantii Ministerului Finantelor au acceptat sa cumpere, pentru sediul Administratiei financiare Eforie, Constanta, un imobil de la un particular cu 3,2 miliarde lei, care-l procurase, cu doar doua saptamani inainte , cu 500 de milioane lei. Situatia se repeta si in cazul Companiei Posta Romana, care a platit, in 2002, 4,2 miliarde lei pentru un imobil in Hunedoara, care fusese achizitionat de un cetatean in acelasi an, cu 1,5 miliarde lei. "Prin aceste actiuni frauduloase, in fiecare caz in parte, au fost diminuate obligatiile fiscale inregistrate de firmele private, in calitate de vanzatori ai spatiilor, intermediarii si-au insusit in mod necuvenit importante sume din bugetul statului, aceste actiuni fiind favorizate de atitudinea neglijenta a unor ordonatori de credite ", concluzioneaza nota CCR, care va verifica fiecare caz in parte pentru a stabili raspunderea celor vinovati.
Have something to add? Share it in the comments.