Statul pierde monopolul titeiului

Legea petrolului nr. 134/1995, considerata la acea data una moderna, are o serie de domenii mai putin reglementate si care necesita adaptarea la noile conditii interne si internationale, drept pentru care Ministerul Economiei si Comertului si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale au elaborat un proiect al noii Legi a petrolului, pentru aducerea la zi a prevederilor legale existente in vechiul act normativ.

Discriminari eliminate

Potrivit expunerii de motive, elaborarea unui nou act normativ privind petrolul a fost necesara pentru:

• introducerea unor obligatii exprese privitoare la refacerea mediului si la constituirea unor provizioane destinate acestui scop;
• eliminarea unor prevederi – percepute ca discriminatorii sau restrictive – cum sunt in prezent folosirea cu precadere a fortei de munca autohtone si dreptul de preemptiune al statului in achizitionarea unor cantitati de petrol si acordarea unor concesiuni in baza unor acte de administrare;
• constituirea fondului strategic de petrol.

Scumpire probabila

Nu este foarte clar ce se va intampla daca prevederea privind eliminarea dreptului de preemptiune al statului la cumpararea titeiului extras in Romania va fi aprobata ca atare, deoarece in proiect nu se specifica in ce mod va achizitiona titei statul, dupa ce a pierdut dreptul de preemptiune. O alta problema legata tot de aceasta prevedere este cea a preturilor la titei si o eventuala liberalizare a acestora, mai ales in perspectiva privatizarii, anul viitor, a Societatii Nationale a Petrolului – Petrom. In orice caz, o data inlaturat monopolul statului in acest domeniu, nu ne putem astepta la o ieftinire a titeiului si nici a benzinei sau motorinei produse de firme private, ci mai degraba la o scumpire a acestora.

Modificarea vechii legi a fost necesara, in opinia initiatorilor, pentru deschiderea pietei din domeniu, prin asigurarea unor conditii nediscriminatorii intre investitorii romani si straini, cu capital de stat sau privat, facand astfel posibile asocierea acestora, transferul de drepturi si obligatii contractuale si procesul de privatizare.

Dobandirea terenurilor petrolifere

Conform propunerii MEC, dreptul de folosinta a terenurilor necesare efectuarii operatiunilor petroliere se dobandeste prin:

• vanzare-cumparare a terenurilor si, dupa caz, a constructiilor situate pe acestea;
• inchirierea terenului pe durata determinata;
• exproprierea pentru cauza de utilitate publica;
• concesionarea terenurilor etc.

In cazul in care statul vinde bunurile expropriate, fostii proprietari sau, dupa caz, succesorii lor au drept de preemptiune, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata.

Interdictii si exceptii

Potrivit proiectului legislativ, este interzisa efectuarea de operatiuni petroliere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit (sic!, iar legea nu prevede cine stabileste criteriile dupa care un sit este de interes major sau minor), rezervatii naturale, zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica ale surselor de alimentare cu apa. Totusi, initiatorii au gasit o solutie pentru anularea acestor interdictii: exceptiile de la prevederile enumerate anterior se stabilesc prin hotarare a Guvernului, cu avizul autoritatilor competente si cu stabilirea de despagubiri si alte masuri compensatorii.

Regimul concesiunilor

Operatiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizarii acestor operatiuni (instalatii, conducte si magistrale existente etc.), se concesioneaza de catre autoritatea competenta (Agentia Nationala a Resurselor Minerale – ANRM), iar durata concesiunii poate fi de 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire cu maximum 15 ani. Pe de alta parte, titularul de acord petrolier are o serie de drepturi, printre care accesul la conductele petroliere, la porturi, docuri etc., contra cost. De asemenea, poate dispune liber asupra cantitatilor de petrol ce ii revin prin contract, inclusiv sa le exporte.

Amenzi inzecite

Fata de vechiul act normativ, care stabilea amenzi cuprinse intre 10 milioane lei si 100 milioane lei, initiatorii noului proiect au stabilit ca, in cazul in care titularii nu respecta prevederile noii legi, amenda minima este de 150 milioane lei si poate ajunge pana la 1,5 miliarde lei, iar executarea de operatiuni petroliere fara permis ori acord petrolier se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la doi ani.

Sursa Gardianul