Autoritatile romane si o delegatie a Fondului Monetar International (FMI) vor incepe discutiile privind un nou acord de colaborare in primele zile ale lunii noiembrie, a declarat, ieri, Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice. "Echipa Fondului va sosi la Bucuresti la sfarsitul lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie. In prezent, cea mai potrivita varianta privind un nou acord este aceea a unui "precautionary stand-by". Acest tip de angajament stabileste principalele directii, insa nu prevede ridicarea sumelor de bani decat in cazuri de urgenta", a spus Tanasescu. Potrivit acestuia, printre angajamentele pe care Romania le va asuma in cadrul discutiilor cu reprezentantii FMI se numara, in principal, continuarea reformelor structurale, accelerarea procesului de restructurare a sectorului energetic, precum si elaborarea unei politici bugetare prudente. "Referitor la durata noului acord, noi avem doua variante. Astfel, acesta poate fi incheiat pe o perioada de un an si jumatate, cu obiective foarte clar stabilite pentru opt-noua luni, sau numai pe o perioada de un an, pentru a transpune in practica proiectele Executivului", a mai spus oficialul MFP.
Angajament pe termen lung
Referitor la finalizarea acordului stand-by si eliberarea ultimei transe de imprumut, in valoare de 153 milioane de dolari, oficialul MFP a declarat: "Desi au existat si momente neplacute, cand voiam sa ne ridicam de la masa de negociere, finalizarea acestui acord are o dubla semnificatie. Astfel, pe de o parte demonstreaza ca Romania isi poate onora angajamentele, motiv pentru care credibilitatea noastra pe piata externa va creste si pe de alta parte, va imbunatati ratingul de tara. Dar sa nu ne amagim. Trebuie sa muncim la fel de mult ca si pana acum", a adaugat Mihai Tanasescu.
La randul sau, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a apreciat ca finalizarea acestui acord arata o maturizare a institutiilor si a societatii romanesti.
FMI: Aplicarea reformelor ramane cruciala
Potrivit unui comunicat al FMI, finalizarea acordului cu Romania a fost decisa pe baza evaluarii performatelor economice ale tarii noastre. Institutia financiara internationala a apreciat politicile macroeconomice aplicate, insa a atras atentia autoritatilor romane ca aplicarea ferma a reformelor ramane cruciala pentru asigurarea unei economii de piata functionale pentru o crestere economica durabila.
Tara noastra a obtinut patru derogari de la criteriile de performanta convenite initial cu board-ul FMI. Acestea se refera la activele externe si interne nete ale BNR, privatizarea BCR si gradul de colectare a banilor la utilitatile publice. "Privatizarea BCR a fost finalizata la cateva zile dupa termenul impus de FMI, iar rata colectarii la utilitatile publice s-a imbunatatit in lunile septembrie si octombrie", a spus Tanasescu. Potrivit acestuia, pe langa continuarea reformelor structurale, Executivul va adopta si o serie de masuri de restructurare a sectorului de stat. "Astfel, in 2004, se va reduce deficitul cvasifiscal cu 0,5%-0,7% din PIB, de la nivelul actual de 2%-3% din PIB. Anul 2004 va viza accelerarea reformelor structurale, printr-o politica prudenta in domeniul salariilor companiilor de stat cu arierate si pierderi si continuarea procesului de restructurare a acestor companii, fie ca sunt din domeniul transporturilor sau al energiei", a afirmat Tanasescu. El a precizat ca nivelul ridicat al deficitului cvasifiscal poate reprezenta un pericol pentru procesul de dezinflatie.
Deficitul bugetar al Romaniei ar trebui sa fie finantat intr-o mai mare masura din surse interne decat din surse externe, intrucat datoria publica interna este foarte redusa, a declarat Mugur Isarescu. "Cred ca Ministerul Finantelor va trebui sa faca o revizuire a capacitatii sale de a finanta de pe piata interna deficitul bugetar", a spus Isarescu. Pe de alta parte insa, ministrul finantelor a afirmat ca anul viitor, jumatate din deficitul bugetar, de 3% din PIB, va fi finantat prin imprumuturi de pe piata interna, iar restul prin credite externe. "Accept temerile MFP pentru ca finantarea interna s-a dovedit de multe ori mai scumpa decat cea externa. Cred insa ca, printr-o discutie echilibrata cu bancile, se poate ajunge la o intelegere", a spus Isarescu. El a mentionat ca BNR sterilizeaza anual circa doua miliarde de dolari de pe piata, cu costuri foarte ridicate, care diminueaza impozitul pe profit datorat bugetului de stat.
De asemenea, datoria interna scazuta pune probleme consolidarii pietei secundare a titlurilor de stat. "Datoria publica interna a Romaniei este jignitor de scazuta, sub 6% din PIB. Suntem ingrijorati ca nu vom mai putea face operatiuni de tip open-market si ne vom rezuma doar la atragerea de depozite", a mai spus Isarescu. Guvernatorul BNR a mentionat ca reducerea inflatiei la 9% anul viitor va insemna ca dobanda oferita de banca centrala va scadea. In aceste conditii, bancile ar castiga daca ar imprumuta statul, chiar si la o rata a dobanzii de 15%.
Pe de alta parte, Mihai Tanasescu a aratat ca piata interna, pe langa costurile mai mari ale finantarii, nu ofera nici maturitatile ridicate care pot fi obtinute in emisiunile de obligatiuni externe. "Bancile comerciale din Romania au o politica mai mult pe termen scurt decat pe termen lung. E foarte usor sa te duci la BNR si sa depui la o luna cu o dobanda de 20,25%, decat sa imprumuti statul cu 15%", a aratat ministrul.
Have something to add? Share it in the comments.