In luna iulie, exporturile au inregistrat un nou record istoric de 1,993 miliarde euro, cu aproape 60 de milioane euro peste cel din martie 2005
Dinamica exportului inregistrata in primele sapte luni ale anului in curs, comparativ cu perioada similara a anului trecut, se mentine la un nivel ridicat, in conditiile in care pe principalele piete partenere, cresterea economica si consumul final sunt mai putin favorabile decat se anticipa, iar cererea de import s-a redus, a precizat Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert, in legatura cu datele privind comertul exterior al Romaniei din perioada ianuarie-iulie 2005, furnizate de Institutul National de Statistica.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei si Comertului, exporturile (FOB) ale Romaniei au crescut in perioada mentionata cu 15,2 la suta ( respectiv cu 1.648,2 milioane Euro), inregistrand un volum cumulat de 12,522 miliarde euro, comparativ cu perioada similara a anului trecut, cand valoarea acestora s-a cifrat la 10,874 miliarde euro. Exportul Romaniei in perioada ianuarie – iulie 2005 este foarte aproape de a egala exportul realizat pe ansamblul anului 2001 (12,722 miliarde euro).
Importurile (CIF) realizate in perioada ianuarie-iulie 2005, au atins un volum de 17,496 miliarde euro, fata de 14,365 miliarde euro in aceeasi perioada a anului trecut. In preturi FOB, importurile pe primele sapte luni ale acestui an au fost de 16,149 miliarde euro.
Ritmul cresterii importului in perioada de referinta (plus 21,8 la suta) fata de perioada similara din anul trecut este la un nivel mai mic fata de cresterea inregistrata pe ansamblul anului 2004 (plus 24 la suta) si, respectiv, cresterea de 22,9 la suta inregistrata pe primele sase luni, ceea ce constituie un element pozitiv in evolutia comertului exterior si implicit a economiei romanesti.
Circa jumatate din exporturi se localizeaza la grupe de produse cu dinamica sporita, superioara celei pe ansamblul exporturilor. Astfel, principalele produse (pe grupe de marfuri ale sistemului armonizat) care au inregistrat cresteri mai mari si valori semnificative la export au fost cerealele (plus 374,8 la suta / 47, 6 milioane euro), distilatele petroliere si uleiurile minerale (plus 71,6 la suta/ 1,294 miliarde euro), ingrasamintele (plus 68,9 la suta / 173,7 milioane euro), autovehiculele si componentele (plus 56 la suta / 560,4 milioane euro), produsele farmaceutice (plus 50,3 la suta / 13,7 milioane euro), produsele chimice anorganice (plus 47 la suta / 123,7 milioane euro), componentele si partile aeronave (plus 39 la suta / 48,7 milioane Euro), aparatele de masura, control si precizie (plus 38 la suta / 67,6 milioane euro), filamentele si fibrele sintetice si artificiale (plus 32 la suta / 92,8 milioane euro), cauciucul si articolele din cauciuc (plus 24,1 la suta / 229,8 milioane euro), metalele comune si articole din metale comune (plus 22,9 la suta / 2,002 miliarde euro), masinile, aparatele si echipamentele electrice (plus15,9 la suta / 1312,1 milioane euro), produsele chimice organice (plus 13,1 la suta / 150,5 milioane Euro).
Se observa o sporire a diversificarii structurii marfurilor exportate catre produse cu un grad de prelucrare si, respectiv, valoare adaugata mai mare. In acelasi timp, valoarea exporturilor de lemn a inregistrat o crestere nesemnificativa (plus0,55 la suta / 492,6 milioane Euro), iar valoarea exportului de tesaturi, imbracaminte si confectii textile s-a diminuat cu 1,5 la suta, la 2,228 miliarde euro.
Daca pe ansamblul importului s-a inregistrat o crestere de 21,9 la suta, circa 45 la suta din acesta s-a realizat cu ritmuri de crestere mai mari. O treime din aceasta ultima categorie o reprezinta importurile de minereuri si combustibili. Principalele marfuri importate care au inregistrat cresteri procentuale mai deosebite si valori semnificative au fost ingrasamintele (plus 144,2 la suta / 32,3 milioane euro), carnea si organele comestibile (110,1 la suta / 240,5 milioane Euro), animalele vii (plus 57,9 la suta / 20,5 milioane Euro), pestele (plus 56,7 la suta / 30,1 milioane Euro), autovehiculele, partile si accesoriile (plus 50,4 la suta / 1,649 miliarde euro), combustibilii (plus 47 la suta / 2,405 miliarde euro), mobila, mobilierul medico-chirurgical si aparatele de iluminat (plus 46,2 la suta / 311,3 milioane euro), produsele ceramice (plus 44,5 la suta / 130,3 milioane euro), matasea (plus 43,6 la suta / 20,3 milioane euro), minereurile (plus 36,2 la suta / 259,8 milioane euro); lemnul (plus 35,9 la suta / 163,8 milioane euro), covoarele si acoperitoarele textile pentru podea (plus 33,7 la suta / 22,4 milioane euro), metalele comune si articolele din metale comune (plus 32,1 la suta / 1,547 miliarde euro), sticla si articolele din sticla (plus 30,2 la suta / 106,5 milioane euro), materialele plastice si articolele din acestea (plus 26,9 la suta / 802,3 milioane euro).
La alte grupe de produse, ritmurile de crestere a importurilor a fost sub medie, asa cum este cazul sectiunii de masini, utilaje si aparate si echipamente electrice (plus 17,5 la suta / 3,888 miliarde euro) si grupa tesaturilor, imbracamitei si confectiilor textile (crestere de numai 1,2 la suta / 665,1 milioane euro), iar la alte grupe de produse importul a scazut: cereale (minus 82,8 la suta / 33,3 milioane euro), produse ale industriei moraritului, malt, amidon (plus 31,3 la suta / 21,2 milioane euro), semintele si fructe oleaginoase (minus 21,1 la suta / 31,3 milioane euro) produse chimice anorganice (minus 12,3 la suta /69,2 milioane euro), lana (minus 5,4 la suta / 189,8 milioane euro), bumbac (minus 5,4 la suta / 406,7 milioane euro), filamente si fibre sintetice si artificiale (minus 3,5 la suta / 568,2 milioane euro).
In aceste conditii, deficitul comercial a fost in luna iulie cu circa 212 milioane euro mai mic decat in luna precedenta. Pe perioada ianuarie-iulie, deficitul comercial (export FOB- import FOB), reflectand numai comertul cu marfuri, a fost de 3,627 miliarde euro. Comparand exporturile FOB cu importurile CIF, acestea din urma incluzand practic si import de servicii de asigurare si transport international, deficitul a fost de 4,974 miliarde euro, din care 765,9 milioane euro in luna iulie, fata de aproape un miliard de euro in luna anterioara.
Dinamica importurilor reflecta, in continuare, nevoia de import a unor materii prime (inclusiv produse energetice), materiale si componente necesare realizarii productiei de export, dar si echipamente de inalta tehnologie aferente noilor investitii.
Soldurile negative inregistrate in primele sase luni ale anului in curs se localizeaza, in principal, la urmatoarele produse (pe sectiuni si grupe de marfuri ale sistemului armonizat): minus 1,756 miliarde euro la masini si utilaje si echipamente electrice, minus 1,371 miliarde euro la produse minerale, inclusiv produse energetice, minus 900,8 milioane euro la vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport, minus 787,4 milioane euro la produse ale industriei chimice, minus 580 milioane euro la materiale plastice si cauciuc, minus 366,2 milioane euro la produse alimentare, bauturi, tutun, minus 309,1 milioane euro la piei brute si tabacite, blanuri si articole din acestea, minus 275,6 milioane euro la celuloza si hartie, minus 243,9 milioane euro la instrumente si aparate optice, de masura si control, minus 238,1 milioane euro la animale vii si produse ale regnului animal, minus 200,9 la articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica si sticlarie, minus 253,5 milioane euro la produse ale regnului vegetal.
In mare masura, soldurile negative au fost compensate de excedentele inregistrate la incaltaminte (plus 568,2 milioane euro), materiale textile si articole din acestea (plus 499,6 milioane euro), metale comune si articole din acestea (plus 455,6 milioane euro), lemn, articole din lemn, impletituri (plus 327,6 milioane euro), marfuri diverse – inclusiv mobilier din lemn (plus 323,3 milioane euro) etc.
Din punct de vedere al orientarii geografice, Uniunea Europeana (25) este in continuare principalul partener comercial al Romaniei, detinand o pondere de 68,6 la suta la export si 63 la suta la import.
Principalele tari partenere la export au fost Italia (20,6 la suta), Germania (14 la suta), Turcia (7,9 la suta), Franta (7,4 la suta), Marea Britanie (5,5 la suta), Ungaria (patru la suta), SUA (3,8 la suta), Austria (trei la suta), Olanda (2,7 la suta), Spania (2,6 la suta), Bulgaria (2,3 la suta) si Grecia (2,0 la suta).
Principalele tari partenere la import au fost Italia (16,5 la suta), Germania (13,9 la suta), Federatia Rusa (opt la suta), Franta (6,9 la suta), Turcia (4,8 la suta), Austria (3,7 la suta), China (3,6 la suta), Kazahstan (3,3 la suta), Ungaria (3,2 la suta), Polonia (3,1 la suta), Marea Britanie (2,9 la suta) si SUA (2,8 la suta).
Have something to add? Share it in the comments.