Susanele.ro

Berarii spera la un profit spumos in 2006

Piata berii din Romånia isi va mentine si in acest an ritmul de crestere, chiar daca prognozele majoritatii jucatorilor de pe piata sint partial diferite. Estimarile privind trendul de dezvoltare a pietei se situeaza intre 2% si 7%. In plus, se asteapta pentru 2005 depasirea pragului de consum de 70 litri/cap de locuitor. O predictie privind nivelul de consum anual de bere trebuie sa tina cont de o serie de factori, cel mai important fiind situatia meteorologica din timpul verii. Vremea influenteaza decisiv sezonul de vara, care aduce cele mai mari vinzari pentru producatorii de bere. Cea mai „pesimista” apreciere situeaza volumul de bere din 2006 sub cel de 4,5%, consemnat in 2005. „Din punct de vedere volumic, in 2004 piata a crescut cu 12%, iar in 2005 cu 4,5%. Cred ca in 2006 vom avea o crestere de 2-3%, mai redusa, dar in anii urmatori, constanta”, a precizat, pentru „Prezent”, Mihai Ghyka, director general Interbrew Romånia. O varianta ceva mai optimista vine din partea companiei United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romånia), al patrulea juca tor de pe piata romåneasca de profil. „Si anul acesta, piata berii va urma trendul ascendent al ultimilor ani, noi estimind pentru 2006 o crestere de treipatru procente, in comparatie cu 2005. Pe de alta parte, in urmatorii ani, ca o consecinta a aderarii tarii noastre la UE, estimam o crestere a consumului de bere in Romånia de la 64 l/cap de locuitor, cit este in prezent, pina la 80 l/cap de locuitor, cit reprezinta media la nivel european”, a afirmat, Catalin Ignat, directorul de marketing al United Romanian Breweries Bereprod. Totusi, cea mai „optimista” perspectiva ne este prezentata de catre Vifor Versescu, presedintele Patronatului Societat ilor Independente Produca- toare de Bere din Romånia (PSIPBR). „Berea a devenit un produs din ce in ce mai agreat de consumatori. Piata berii va avea o crestere si in acest an, estimata la circa 7%. Aceasta insemna depas irea pragului psihologic de 70 litri/an/locuitor”, a declarat, pentru „Prezent”, presedintele PSIPBR. Chiar daca diferentele dintre aceste prognoze sint destul de insemnate, este necesar sa ne reamintim de fluctuatiile meteorologice care pun in dificultate analizele specialistilor.

CRESTERE DE 5%

Pentru 2005, situatia consumului national de bere a fost, de asemenea, pozitiva, inregistrind o crestere de aproape cinci procente fata de anul anterior. Astfel, romånii au baut anul trecut 15,2 milioane de hectolitri, depasind cu peste jumatate de milion de hectolitri consumul din 2004, care s-a cifrat la 14,5 milioane de hectolitri, potrivit datelor centralizate de Institutul National de Statistica. In schimb, productia de bere a fost putin mai mare, 15,6 milioane de hectolitri, la finalul lunii decembrie, in stocurile produca torilor raminind 419.000 de hectolitri de bere. Cea mai mare cantitate de bere a fost fabricata in luna august, 1.953 milioane de hectolitri, iar cea mai mica in februarie, 670.042 hl.

 SPUMA BERII SE IMPARTE IN PATRU

Principalele societat i axate pe productia de bere din Romånia sint filiale ale marilor companii europene. In numa r de patru, Brau Union Romånia, Interbrew Romånia, United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romånia) si Ursus Breweries (South African Brew – Miller), ele aduna aproape 80% din intreaga piata de profil. Primul loc este ocupat de Brau Union (cota de piata de 27%), care este urmata de Ursus (cota de piata de 22%), Interbrew (cota de 21%) si Tuborg (cota de 8,5%). Cele patru companii au investit in Romånia, pina in prezent, 420 milioane de euro si au constituit impreuna Asociatia Berarii Romåniei. Desi a inregistrat o scadere a cotei de piata comparativ cu 2004, Brau Union detinea anul trecut 27,9 % din totalul pietei romånesti de bere. Infiintata in 1998, Brau Union Romania este parte a grupului Heineken. Portofoliul de marci este alcatuit din Heineken, Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau si Bucegi. Grupul international SAB Miller a investit in Romånia peste 100 de milioane de dolari, iar in anii urmatori a anuntat ca va mai investi alte 50 de milioane de dolari. Filiala romåneasca a grupului este compania Ursus Breweries, care are o capacitate de productie de 3 milioane hectolitri pe an. Compania produce, printre altele, marcile Ursus si Timisoreana. Belgienii de la Interbrew au venit in Romånia in 1994, formind doua companii mixte cu parteneri romåni, la Blaj (Bergenbier), si la Baia Mare (Proberco). Grupul mai produce la Ploiesti, in colaborare cu Romanian Efes Brewery. Cel de-al patrulea mare producator de bere este United Romanian Breweries Bereprod SRL, cel care ne ofera marcile Carlsberg, Tuborg si Skol si care vinde circa 1,2 milioane hectolitri anual.

PLANURI MARI PENTRU PRODUCATORII MARI

In 2006, URBB va continua investitiile pentru dublarea capacitatii de productie a fabricii Tuborg, preconizata a se realiza pina in 2011, prin demararea constructiei unui Centru Logistic pe o suprafata de 3,5 hectare. In 2006 se vor investi circa 15 milioane de euro, productia urmi nd sa creasca cu 200.000- 300.000 hectolitri anual. „In ceea ce priveste asteptarile URBB pentru 2006, compania va inregistra o crestere de 15 la suta in volum a vinzarilor si de 25 la suta ca valoare a cifrei de afaceri”, a explicat, Catalin Ignat, directorul de marketing al United Romanian Breweries Bereprod. Si Interbrew are planuri marete pentru 2006. „La sfirsitul anului 2005, cifra de afaceri a grupului Interbrew Romania a fost de 140 de milioane de euro, cu volume de 2,6 milioane de hectolitri si o valoare a investitiilor cumulate de peste 150 milioane de euro. In anul 2006, atit volumic, cit si valoric, avem ca de obicei obiective ambitioase: ne asteptam la o crestere de 8-10% in ambele directii”, sustine Mihai Ghyka, director general al Interbrew Romania.

NU AVEM O CLASA DE MIJLOC A BERII

Probabil ca distant a mare dintre primii patru producatori si restul plutonului este suficienta pentru a arata ca segmentul de mijloc al pietei berii este in cadere libera. Dar acest lucru este vizibil si dupa marcile de bere preferate de romåni. Pe „val“ sint, acum, extremele: berile premium (ca Stella Artois sau Carlsberg) si cele din segmentul economic (ca Timisoreana, Newmarkt sau Burger). De altfel, pozitiile fruntase ale clasamentului, in general, producatori de bere la sticla sau la cutie, au fost „atacate” de fabricantii axati pe sticlele din plastic, PET-urile. Tocmai in urma unui asemenea asalt, Tuborg, detinatorul traditional al pozitiei patru in clasament, a cazut pentru o perioada, pe a sasea pozitie, chiar daca si-a crescut productia. Pe pozitia a patra a urcat un produca tor care pina atunci nu aparea in nici un clasament, European Drinks. Faptul ca European Drinks s-a axat pe o zona de bere preponderent populara, ambalata la PET, arata ca zona aceasta are un potential de crestere mare. PETul va continua sa creasca si, in citiva ani, ar putea insemna jumatate din afacerea cu bere din Romånia. Pe fondul cresterii segmentului PET, berea la sticla va pierde teren, sticla returnabila fiind ambalajul cel mai vulnerabil in acest moment. In plus, dintre toate avantajele pe care le prezinta un PET, cel mai mare, decisiv, este pretul. Consumatorii cumpara berea „la plastic“ pentru ca ii costa mai putin. In cifre, situatia la finele lui 2005 arata ca cei mai multi s-au orientat spre berea disponibila in PET – 31,4% din consum, ceea ce semnaleaza o crestere de 43,5%, fata de anul 2004. Berea la sticla, care este cu precadere vinduta in baruri, pub-uri si restaurante reprezinta 54,5% din consum. Berea la cutie reprezinta 7,8% din berea vånduta in 2005, in timp ce berea la halba, consumata in acelasi an, reprezinta 6,3%.

Razboiul berarilor – marca face diferenta

Din cei 125 de mici producatori de bere care existau acum zece ani in Romånia, numai 26 au reusit sa faca fata. Falia dintre cele patru multinationale si producatorii independenti, mai mari sau mai mici, s-a remarcat la inceputul lui 2004. Pentru a rezista colosilor, producatorii autohtoni au cerut guvernului facilitati fiscale. Autoritatile au refuzat insa, motivind ca nu doresc sa creeze distorsiuni in piata prin acordarea de facilitati unor fabricanti, mai ales ca respectivul aspect este unul dintre punctele sensibile in Raportul de tara ce va fi intocmit de Comisia Europeana. In plus, micii producatori de bere, definiti la articolul 169 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, in strinsa concordanta cu definitia data in Directiva CE 92/83, beneficiaza deja de o facilitate, in sensul ca acciza aplicata pentru berea fabricata de aceasta categorie de operatori este redusa cu 41,90 la suta fata de nivelul standard prevazut de lege. Pe de alta parte, marii berari considera ca nu trebuie sa fie ei invinuiti pentru problemele cu care se confrunta jucatorii mai mici de pe piata. Potrivit lor, batalia pentru piata este data de preturi, dar si de preferintele pentru marci. „In Romånia, piata berii este deja consolidata si matura, iar batalia de marketing este dusa, de fapt, intre marci, nu intre producatori, iar competitia s-a intensificat de la an la an. In consecinta, – potrivit lui Catalin Ignat – a devenit din ce in ce mai scump sa investesti intr-o marca si sa o sustii”.

Germanii se lasa de bere

Consumul de bere din Germania continua sa scada. In 2005, vinzarile de bere s-au redus cu 0,5 procente, ajungind la 10,5 miliarde de litri, nemtii optind tot mai des pentru bauturi alternative cu alcool redus in concentratie, potrivit Oficiului Federal de Statistica. In acelasi timp, vinzarile unor bauturi, precum bere amestecata cu limonada si cola, s-a majorat cu 15%, ajungånd la 300 milioane de litri, adica trei procente din totalul vinzarilor din aceasta categorie. Celebrii nemti au fost de mult timp depasiti de cehi la capitolul consum de bere. Acestia beau anual de aproape trei ori mai multa bere decit romånii. Daca noi consumam, in medie, aproximativ 64 de litri de bere pe an de persoana, cehii beau 161 de litri. Ungurii si polonezii sint mai aproape de noi, acestia consumånd „doar” 77 de litri pe an. Specialistii berari apreciaza ca, in urmatorii ani, consumul berii in Romånia va spori cu 10-15 litri pe cap de locuitor.

Romånii prefera sa bea berea acasa

In timp ce vånzarile de bere din restaurante, cårciumi, baruri si terase (sectorul HORECA) au scazut in primele noua luni ale anului anterior cu aproape 15% fata de perioada ianuarie – septembrie 2004, cele directe, din magazine, si consumul casnic au inregistrat cres- teri importante, potrivit ACNielsen Romania. Conform datelor furnizate de ACNielsen Romania, in aceasta perioada s-a consumat cu 496,5 mii de hectolitri mai putina bere fata de intervalul similar al anului trecut. In schimb, romånii au preferat sa-si potoleasca setea acasa. Monitorizarile realizate in magazine indica o crestere a pietei pe acest segment cu 11,2%, iar a consumului casnic, cu 12%.

Top 10 producatori si marci aferente (indiferent de segment)

Cota de piata in volum (cumulat): 97,5% 1. Brau Union – Heineken, Kaiser, Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau si Bucegi; Bucegi si Gambrinus la PET 2. South African Brew – Ursus, Timi- soreana, Ciucas, Aurora, Cerbul 3. Interbrew – Becks, Stella Artois, Leffe, Hoegaarden, Hopfen Konig, Efes, Caraiman, Bergenbier, Bergenbier Q-Pack si Noroc PET 4. Tuborg URBB – Tuborg, Skol, Carlsberg, Holsten, Guiness, Kilkenny 5. European Food – Burger si Mester 6. National Bere Holding Romania – Coroana Export, Coroana Moldovei, Zimbru Premium Pils, Zimbru 7. Bere Azuga Romånia – Azuga 8. Bermas Suceava Romånia – Calimani, Suceava, Bermas 9. Mures Romånia – Newmarkt 10. Robema SA Rosiori Romånia – Robema.

Piata berii – cresterea din ultimii ani

2003 – 12,8 milioane de hectolitri – volumul pietei: 540 milioane de euro 2004 – 14,5 milioane de hectolitri – volumul pietei: 600 milioane de euro (crestere de 10%) 2005 – 15,2 milioane de hectolitri – volumul pietei: 700 milioane de euro (crestere de circa 5%) .
Bogdan Asaftei
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *