Stiri si noutati

Sistemul de termoficare, incalzit de investitii

De mai bine de 16 ani, eficient a sistemului centralizat de alimentare cu energie termica ramine o problema la care autoritat ile nu au gasit inca raspuns. Programe au existat, strategii, de asemenea, dar nefiind puse in aplicare decit partial, pe anumite segmente, nu au avut rezultatele scontate. Progrese s-au facut – ca, de exemplu, cuantificarea consumurilor reale ale populatiei prin contorizarea scarilor de bloc, precum si diminuarea aportului bugetului statului in procesul de alocare a subventiilor – dar acestea au fost de dimensiuni mult prea mici tinind cont de complexitatea problematicii sistemului centralizat de termoficare.

SITUATIA ACTUALA //

Asa se face ca, la mai putin de un an, inaintea datei la care tara noastra ar trebui sa devina membra a Uniunii Europene, beneficiem de un sistem de producere a energiei termice supradimensionat fata de cerintele consumatorilor actuali, cu randamente energetice scazute la unitatile de producere, cu pierderi energetice mari in zona de transport si distribut ie. „Intensitatea energetica a economiei romånesti este de 6 ori mai mare decit media inregistrata la nivelul celor 25 de state ale Uniunii Europene. I n Romånia se consuma 1.368,46 kg echivalent petrol pentru 1.000 de euro din PIB, in timp ce media europeana, la nivelul celor 25 de state membre este de 209,49 kg echivalent petrol/ 1.000 de euro din PIB si, respectiv, 190,82 kg echivalent petrol/ 1.000 de euro din PIB in vechea formula cu 15 state membre”, ne-a declarat Adrian Nitu, consilier de stat la cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea activitatilor economice. Perpetuarea ineficientei acestui sistem, in care componenta sociala are un rol covirsitor, este si o consecinta directa a lipsei banilor pentru reabilitare si modernizare. Degeaba au existat programe daca nu s-a stabilit o schema financiara clara, care sa le sustina. Degeaba s-a cerut autoritat ilor locale sa intocmeasca strategii privind investitiile ce se impun atita timp cit nu li s-a asigurat o parte din sumele necesare sustinerii proiectelor investit ionale. S i nu trebuie uitat ca, la un sistem de termoficare cum este cel romånesc, cu tehnologia anilor ’60, se discuta de un necesar de investitii urias, evaluat, numai pe partea de reabilitare la nivelul imobilelor, la 9 miliarde euro pe un orizont de 15 ani. I n acelasi timp, costurile de mediu, de exemplu, pentru instalatiile mari de ardere aflate in coordonarea Ministerului Administra- tiei si Internelor (MAI) sint estimate la 580 de milioane de euro pentru perioada 2005-2013. Situatia financiara in acest sector este agravata de dificultatea cu care se incaseaza contravaloarea consumului de energie termica de la populatie.

 UN NOU PROGRAM //

Pentru ca integrarea in structurile europene bate la usa si pentru ca organismele internationale si-au exprimat de nenumarate ori, fara echivoc, dorinta ca statul sa nu se mai implice in subventionarea acestui sistem, autoritatile au decis sa faca o noua incercare de reformare a acestui sector. Pe masa Guvernului se afla proiectul de HG pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2009, calitate si eficienta”. Actul normativ a primit deja avizele ministerelor implicate urmind ca zilele acestea sa fie supus spre aprobare Executivului. „Termoficare 2006-2009, calitate si eficienta” este un program de investitii la nivel national ce are ca scop eficientizarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice, pe tot lantul, incepind de la producere si ajungind pina la consumatorul final. Programul este gindit pe doua componente distincte. Prima vizeaza eficientizarea sistemului pina la scara blocului, adica a unitatilor de producere a energiei termice, a retelei de transport a agentului termic primar (apa fierbinte), a punctelor de termoficare, a retelelor de distributie a apei calde si caldurii, precum si contorizarea la nivel de imobil. Cea de-a doua componenta tine de consumatorul final si se refera la rentabilizarea retelelor interioare, de alimentare cu apa calda si caldura ale imobilelor, contorizarea individuala impreuna cu robinetele termostatate si reabilitarea termica a anvelopei cladirilor, respectiv a fatadelor, teraselor si timplariei exterioare.

SURSELE DE FINANTARE //

Spre deosebire de celelalte programe ce au mai fost lansate, acesta are definite mult mai clar sursele de finantare. Banii vor fi obtinuti in totalitate prin imprumuturi angajate de stat prin Ministerul Finantelor Publice. Valoarea estimata a programului este de 13.419,4 milioane RON incluzind taxele si impozitele, din care 12.172,3 milioane RON (circa 3,4 miliarde de euro) reprezinta imprumuturile prin care se va asigura finantarea programului in perioada 2006- 2009. Diferenta de 1247,1 milioane RON va fi asigurata ca surse proprii pentru anul 2006 si 2007, conform OUG 48/2004. Rambursarea imprumuturilor pentru prima componenta, ce tine de reabilitarea sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice pina la usa blocului, se va face in procent de 50% (circa 4.011,7 milioane RON) din bugetul MAI si respectiv 50% (4.011,7 milioane RON) din bugetele Consiliilor Locale care vor beneficia de acest program. La aceste sume se vor adauga dobinzile, comisioanele si alte costuri aferente imprumuturilor. Pentru cea de-a doua componenta, ce se refera exclusiv la modernizarea retelelor in interiorul imobilelor, precum si la realizarea izolarii termice a acestora, imprumuturile vor fi rambursate in rate de catre proprietarii cladirilor ce vor beneficia de program. Astfel, pentru refacerea retelelor interioare ale imobilelor si pentru contorizarea la nivel de apartament, fondurile necesare sint de aproximativ 2.748,9 milioane RON, iar pentru reabilitarea termica a cladirilor ajung la circa 1.400 milioane RON, sume la care se adauga costurile aferente creditelor. „Sumele necesare vor fi contractate integral sub forma de credite de catre stat, iar autoritatile locale vor incheia contracte cu asociatiile de propietari pentru partea ce tine de reabilitarea retelelor interioare si de izolarea termica a cladirilor. Plata va fi facuta de catre cetatenii beneficiari prin factura de intretinere intr-un termen de 10-15 ani, in asa fel incit efortul financiar sa fie cit mai usor de suportat”, a explicat Adrian Nitu.

AUTORITATILE LOCALE VOR DUCE GREUL //

Partea cea mai dificila din programul ce urmareste transformarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica intr-unul eficient, va reveni autoritatilor locale. Acestea vor trebui sa isi asume responsabilitatea asigurarii apei calde si caldurii in conditii de rentabilitate, in zonele pe care le au in administrare. „Energia termica e o problema de politica locala si constituie o prioritate pentru administratiile locale. Unul din obiectivele acestui program este acela de a transfera integral aceasta sarcina catre administratiile locale ce vor fi responsabile inclusiv pentru capacitatile de productie in cogenerare (produc si energie termica si electrica)”, a precizat Adrian Nitu. Astfel, pentru a beneficia de bani pentru investitii, autoritatile locale vor trebui sa elaboreze strategiile de alimentare cu energie termica si studiile de fezabilitate necesare investit iilor. Documentele vor trebui sa dea o imagine exacta a necesarului de energie termica prezent si viitor in functie de planul de dezvoltare al localitatilor si vor lua in calcul utilizarea resurselor regenerabile si respectarea cerintelor de mediu (reducerea emisiilor de noxe). „I n anumite zone, solutia termica poate insemna inclusiv inchiderea capacitatilor existente, daca se considera ca nu se justifica investitia in retehnologizare si construirea unora noi“, a explicat Adrian Nitu. Desi responsabilitatile vor trece la autoritatile locale, statul le va sprijini in ga- sirea banilor necesari derularii activitatii de producere, transport si distributie. „Dorim sa fie un efort rezonabil pentru autoritatile locale si ne propunem sa indreptam greselile anterioare cind au fost transferate centralele fara a se lua masuri de sprijinire”, a afirmat consilierul de stat.

PRINCIPALELE DIFICULTATI //

Problemele majore in cadrul acestui proiect sint transferarea CET-urilor in administrarea autoritatilor locale si indeplinirea conditiilor tehnice impuse in urma procesului investitional de modernizare. Transferarea catre autoritat ile locale a centralelor de productie in cogenerare este o tema veche, care a generat dea lungul timpului pareri pro si contra. Trebuie spus ca un numar insemnat de centrale electrice de termoficare (CET) si centrale termice (CT) se afla inca din anul 2002 in administrare locala. Cu toate acestea nu trebuie uitat ca aceste capacitati transferate Consiliilor Locale aveau ca principal rol asigurarea energiei termice pentru respectivele orase. Practic, centralele aflate deja in administrare locala asigura circa 60% din energia termica la nivel national si 10% din energia electrica. Or, aceasta noua etapa, ce presupune transferarea capacitatilor de cogenerare ra- mase in subordinea Ministerului Economiei si Comertului, are implicatii mult mai ample. De aceasta data este vorba de capacitat i de producere ce asigura o mare parte din cererea de energie electrica. Sint centrale de sistem ce au un rol primordial in func- tionarea sectorului energetic national si care necesita o gestionare de cu totul alte dimensiuni. De exemplu, SC Electrocentrale Bucures ti (ELCEN), care este cel mai important producator national de energie termica, are o putere instalata pe grupurile in cogenerare de 1208 MW, ceea ce reprezinta circa 11% din puterea instalata in sectorul energetic national. ELCEN a asigurat in aceste grupuri circa 37% din energia termica livrata la nivel national. Ceea ce inseamna ca transferarea acestor capacitati in administrarea si gestionarea autoritatilor locale trebuie realizata in asa fel incit sa nu fie afectata func- tionarea sistemului energetic national. De asemenea, trebuie mentinuta cu prioritate capacitatea de raspuns a acestor termocentrale la comanda dispecerului energetic national, functie de nevoile sistemului.

INTOARCEREA LA TERMOFICAREA CENTRALIZATA //

Evolutia din ultimii ani a pretului gazului natural a readus in discu- tie oportunitatea mentinerii sistemului centralizat de termoficare si modernizarea acestuia pina la pragul de rentabilizare. La intrebarea daca merita sa investesti in reabilitarea acestui sistem, specialistii tind din ce in ce mai mult spre un raspuns afirmativ. S i asta pentru ca in actuala conjunctura ar putea costa mai putin caldura produsa in sistem centralizat comparativ cu cea produsa in centrale pe gaze, individuale. Sistemul centralizat, considera unii specialisti, ar putea deveni rentabil daca populatia ar avea posibilitatea sa-si regleze si sa-si cuantifice consumul. Dupa ce o buna perioada de timp a fost blamat, acum poate fi considerat un atu faptul ca avem un sistem de termoficare centralizat in functiune. I n acelasi timp, este recunoscut faptul ca asigurarea energiei termice prin capacitati de productie in cogenerare reprezinta una din cele mai eficiente solutii. Unitatile de productie in cogenerare permit atingerea unor randamente de peste 80%, iar costul energiei astfel obtinute este mai mic comparativ cu alte sisteme de producere a energiei termice. T inta finala a noului program de reabilitare a sistemului national de termoficare este confortul termic al populatiei. „Oamenii trebuie sa stie cit consuma, sa aiba posibilitatea sa isi regleze acest consum si sa plateasca doar cit au consumat, nu si pierderile din retea”, considera Adrian Nitu. I n prezent, aproximativ 2 milioane de apartamente sint racordate la sistemul de termoficare centralizat. Costurile pentru reabilitarea retelei de termoficare a unui apartament (transformarea retelei dintr-una verticala intr-una orizontala), pentru contorizarea individuala si izolarea termica sint estimate la 3.000 euro/apartament. Reabilitarea termica a cladirilor trebuie tratata separat „Programul actual de termoficare este gindit cap-coada, adica incepind de la producator, continuind cu distribuitorul si mergind pina la consumator. I n opinia mea, partea privind reabilitarea cladirilor din punct de vedere termic reprezinta o problema prioritara, de sine stata- toare, ce ar trebui sa se regaseasca intr-un program separat. Consider ca programul national de termoficare ar trebui sa inceapa tocmai cu partea de reabilitare termica a cladirilor. Abia dupa ce aceasta etapa ar fi incheiata s-ar putea evalua corect consumurile de energie termica la nivelul locuintelor si s-ar putea dimensiona necesarul capacitatilor de productie si implicit nevoia de investitii a sistemul. I n acelasi timp, e de subliniat faptul ca investitiile in proiectele de eficienta energetica necesita sume mult mai mici comparativ cu cele pentru reabilitarea producatorilor sau distribuitorilor de energie termica. Practic, 1 dolar investit pentru eficienta energetica echivaleaza cu 4 dolari investiti pe partea de producere”.

AURELIU LECA. Profesor la Universitatea Politehnica Bucuresti, fost presedinte al RENEL. Program de investitii realist MIHAI BA LAN, presedintele Asociatiei Profesionale a Producatorilor de Energie Electrica si Termica in Cogenerare (Cogen): „Mi se pare un program realist, primul de o asemenea amploare. Este prima implicare majora a Guvernului in rezolvarea problemei termoficarii. Dupa parerea mea, programul este bine gindit pentru ca ataca in paralel cele doua probleme – reabilitarea sistemelor de termoficare concomitent cu componenta legata de cladiri (contorizarea individuala, refacerea retelelor din apartamente si reabilitarea termica a imobilelor )”. Investitii in loc de subventii Incepind din 2004, ponderea subventiilor acordate de la bugetul de stat pentru energia termica a fost redusa gradual, efortul financiar de sprijinire a populatiei fiind preluat de bugetele Consiliilor Locale. Cuantumul sumei cu care s-a diminuat anual subventia acordata de stat a fost redirectionata pentru investitii in sector. „I n 2005 s-au alocat pentru investitii in sistemul de termoficare 250 milioane RON, iar in acest an sumele vor ajunge la 500 milioane RON. Pentru 2007 fondurile alocate de la buget pentru investitii vor fi de 750 milioane RON”, ne-a declarat Adrian Nitu.
Sursa:Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *