Susanele.ro

Extinderea aeroportului bruiaza piata imobiliara

Vestea ca statul vrea sa puna mina pe nu mai putin de 600 de hectare de teren care imprejmuiesc aeroportul „Henri Coanda” a pus pe jar piata imobiliara romåneasca. Exproprierea masiva si la un pret cu mult mai mic decit valoarea de piata ii nemultumes te nu numai pe proprietari, care se vad obligati sa joace dupa cum le cinta statul ca sa nu ingroase mai apoi rindurile din salile de judecata, ci si pe analistii care vad ca tot mai des, in cadrul marilor proiecte de dezvoltare, autoritatile folosesc except ia de la regula constitutionala ca o regula categorica. Proprietatea este sfinta. Asa s-ar traduce una dintre prevederile Constitutiei Romåniei. Singura situatie in care Constitut ia nu mai ocroteste proprietatea privata implica invocarea clauzei de utilitate publica. Doar atunci este posibila exproprierea, insa numai cu „dreapta si prealabila despagubire”, precizeaza Constitutia. Practica a demonstrat insa ca exproprierea este o afacere doar pentru unii, iar in categoria acestora nu intra neapa rat statul ori toti proprietarii de drept. „Schema tipica a unui proces de expropriere care se transforma intr-o veritabila afacere se bazeaza pe principiul realizarii de investitii masive numai acolo unde unii si-au aranjat interesele. Nu m-ar mira sa aflu ca unii au stiut cu mult timp inainte ce anume va presupune acest proiect”, este de parere analistul imobiliar Artur Silvestri.

STATUL FACE ABUZ DE EXCEPT IA DE LA REGULA //

Principala problema a analistilor pietei imobiliare tine insa de frecventa si usurinta cu care statul demareaza procedurile de expropriere pentru cauza de utilitate publica. „Nu este normal sa faci o investitie si sa afli, la un anumit moment, ca statul vrea sa te exproprieze si iti ofera despagubiri in niste limite pe care nu le poti inghiti. Nu ar fi prima data cind aceste investitii de utilitate publica au la baza fie un capriciu, fie un aranjament. Notiunea de proprietate este garantata, insa in numele utilitatii publice se recurge la exproprieri decise de o mentalitate abuziva”, considera Silvestri.

EXPROPRIERILE INCEP DIN TOAMNA //

Programul strategic de dezvoltare a Aeroportului International „Henri Coanda” se intinde pina in 2020 si necesita investitii estimate la 450 de milioane de euro. Ambi- tiosul plan de extindere a aeroportului, proiect demarat in 1999, nu este insa posibil fara utilizarea unor suprafete de teren care nu se afla in proprietatea sau administrarea aeroportului. Astfel, aproximativ 600 de hectare de teren din intravilanul orasului Otopeni si extravilanul comunei Tunari, urmeaza sa fie expropriate pentru utilitate publica, incepind din toamna acestui an. Putini sint cei care vad cu ochi buni planul de modernizare a aeroportului. Majoritatea analis tilor pun la indoiala insasi utilitatea acestui demers. „Aeroportul Otopeni a fost gindit, initial, ca fiind in afara orasului, asa cum se obisnuieste in toate tarile civilizate. La noi insa, aeroportul a ajuns sa faca parte din oras si culmea, se doreste o extindere masiva. Din perspectiva urbana, aceasta solutie nu se valideaza deloc”, spune Silvestri.

10 EURO PE METRUL PATRAT //

Statul pare hotarit sa joace tare. Planul de dezvoltare cuprinde termene riguroase de respectarea carora depinde si finantarea proiectului. Autorita- tile recunosc ca lucrarile la infrastructura aeroportuara trebuie urgentate, astfel incit sint dispuse sa simplifice la maximum procedura de expropriere, tocmai pentru ca acesta sa mearga ca pe roate. I nsa adevaratele probleme apar cind vine vorba de bani. Oficiali din cadrul Ministerului Transporturilor au avansat ideea ca despagubirile acordate nu vor fi in nici un caz egale cu valoarea de piata a terenurilor. “Vom negocia cu proprietarii pentru exproprierea de terenuri pentru utilitate publica. Daca nu vor sa plece de bunavoie, exista instante de judecata. Vor fi despagubiti in bani, negocierile urmind sa porneasca de la circa 10 euro pe metrul patrat", a declarat ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. El a precizat ca sub nici o forma proprietarii de terenuri nu vor primi, cu titlu de despagubire, suprafete similare situate in alte zone. Optimismul autorita- tilor nu prea isi gaseste insa justifica ri. Marea vina a terenurilor vinate de stat tine de amplasarea lor. Situate in zone catalogate de mult ca fiind unele dintre punctele fierbinti ale hartii imobiliare, din punctul de vedere al preturilor de vinzare, exproprierea celor 600 de hectare se anunta drept un proces greoi. Cu atit mai mult cu cit pe lista preliminara a proprietarilor din zona, filantropii sint aproape inexistenti. Ion T iriac, Gigi Becali, Fatih Taher ori Genica Boerica sint citiva dintre cei cu care statul va trebui sa negocieze la singe, fiind deja stiut ca fiecare dintre acestia detine citeva hectare bune de teren.

 PRETUL PIETEI, DE CINCI ORI MAI MARE //

Agentii imobiliari din zona spun ca pretul pe care este dispus statul sa il plateasca este de cinci ori mai mic decit cel al pietei. Si, precizeaza ei, nu au luat in calcul terenurile lipite de DN 1, care au si utilitati. Pentru acestea din urma, proprietarii ajung sa ceara chiar si 200 de euro pe metrul patrat. I nsa cele mai multe suprafete dintre cele vizate de autoritati pentru a extinde aeroportul, se vind la pre- turi ce pornesc de la 50 de euro pe metrul patrat. Mult mai ieftine sint insa citeva dintre terenurile situate intre cele doua piste, deoarece pe multe dintre aceste suprafete nu se pot construi decit, eventual, cladiri cu un regim de inaltime scazut si a caror destinatie este strins legata de activitatea aeroportuara.

GIGI BECALI VREA SA EXPROPRIEZE TERENURILE DIN OTOPENI //

Contactat de „Prezent”, patronul clubului de fotbal Steaua, Gigi Becali, spune ca ar fi dispus sa vinda statului terenurile sale de linga pista aeroportului din Otopeni cu 50 de euro pe metrul patrat. „Sint proprietar pe 20 de hectare de teren, pe care le-am cumparat in urma cu 10 ani. Iar pretul de atunci era de un dolar metrul patrat. Acum, pretul pietei este de 100 de euro pe metrul patrat. Le-as vinde insa statului la jumatate de pret. Dar nu cu 10 euro, cum am auzit”, ne-a declarat Gigi Becali. El este convins ca specula va functiona din plin in cazul terenurilor din Otopeni. „Ion T iriac are mai mult teren decit mine, dar el nu vrea sa vinda sub 200 de euro pe metrul patrat. Dar eu stiu piata si chiar o sa propun autoritatilor sa ma lase sa ma ocup eu de expropriere, fara sa-mi dea procent. Cu mine oamenii nu isi vor permite sa faca specula”, a adaugat patronul clubului de fotbal.

111 MILIOANE EURO PI NA IN 2006 // Maretul plan de extindere a aeroportului Henri Coanda isi gaseste argumente in previziuni privind cresterea fluxului de calatori. „Aceasta decizie a fost luata intrucit s-a constatat ca fluxul de calatori a crescut constant si se estimeaza ca va continua sa creasca", a declarat Oana Marinescu, purtatorul de cuvint al Guvernului. Anul trecut, numarul de calatori a sporit, comparativ cu 2004, cu aproximativ 15%, ajungind la 5 milioane de pasageri. Prognoza autoritatilor arata ca in 2008 s-ar putea ajunge la 5 milioane de pasageri, urmind ca in 2020, cind proiectul trebuie finalizat, numarul calatorilor sa fie de 10 milioane. Urmind etapele stabilite, anul acesta urmeaza sa fie finalizate fazele a II-a si a II-a extinsa ale proiectului de dezvoltare a aeroportului. Dupa cum ne-au comunicat oficialii Ministerului Transporturilor, aceste faze presupun modernizarea si extinderea terminalelor de sosiri internat ionale si sosiri/plecari interne, modernizarea turnului de control, constructia unei cai de degajare rapida, modernizarea drumurilor interioare si a retelelor exterioare. La finalul lui 2006, nota de plata ce revine autoritatilor se ridica la 111 milioane de euro, suma care include intreaga investitie derulata din 1999 si pina acum. Etapele procedurii de expropriere Marii evaluatori evita lucrarile de expropriere Socotelile autoritatilor indica faptul ca in toamna acestui an va fi demarata procedura de expropriere a celor 600 de hectare de teren. Investitia estimata pentru proiectul de dezvoltare a aeroportului, respectiv 450 de milioane de euro, nu a luat in calcul si sumele ce vor fi oferite ca despagubiri in contul exproprierii. S i asta, deoarece autoritatile vor negocia pentru fiecare parcela in parte. Acum, functionarii din Ministerul Transporturilor lucreaza de zor la o documentatie tehnico – economica ce cuprinde date referitoare la numarul proprietarilor din zona, suprafetele detinute si caracteristicile acestora. I n baza planurilor cadastrale care vor fi intocmite de experti de profil, o serie de evaluatori autorizati vor stabili si ofertele de despagubire pe categorii de parcele. Reglementari guvernamentale Pe baza acestei documentatii, Guvernul aproba amplasamentul lucrarii, declansarea procedurii de expropriere, suma globala estimata a despagubirilor si, extrem de important, sursa de finantare si termenul in care aceasta va ajunge in contul expropriatorului. Practic, suma despagubirilor trebuie sa fie cel putin egala cu volumul estimat de catre evaluatorii autorizat i. Ramine de vazut cine anume vor fi acestia, deoarece marile firme de evaluare refuza sa se implice in lucrari de expropriere, datorita faptului ca, de cele mai multe ori, proprietarii ajung sa se judece cu statul, iar companiile de profil evita sa-si asocieze numele cu asemenea scandaluri. I n instanta se pot obtine mai multi bani I n termen de 15 zile de la publicarea respectivei hotariri de guvern, autoritatile statului vor afisa la consiliile locale din Otopeni si Tunari o lista cu suprafet ele care urmeaza sa fie expropiate, insotita de ofertele de despagubire, pentru a fi „consultate de catre cei interesati”, dupa cum se arata intr-un document redactat de ministerul de resort. Ulterior, proprietarii terenurilor aflate pe lista neagra vor fi notificati de catre autoritati in vederea fixarii datei la care se vor purta negocierile. Cei care nu vor cadea de acord cu autoritatile urmeaza sa se judece in instanta cu acestea. S irul lung al proceselor similare arata ca de regula, in instanta, se obtin mai multi bani decit oferta initiala, insa procedurile inseamna timp si bani. Modernizarea aeroportului Henri Coanda : > Terminal de pasageri modular: 4 module x 5 milioane de pasageri anual > 80 de porti de imbarcare, dintre care 40 echipate cu punti de imbarcare/debarcare > 70 de platforme de parcare pentru aeronave, racordate la actualul sistem de piste > 5 kilometri de cai de rulare > parcari supraetajate, cu cite 3 – 4 etaje, si o capacitate de aproximativ 20.000 de locuri > 10 kilometri de drumuri de incinta > platforma multimodala cargo > parc tehnologic „high-tech“ > 4 kilometri de autostrada pentru conexiune la Bucuresti – Ploiesti > 4 kilometri de cale ferata > 4 kilometri de metrou > statie subterana multinivel tren/metrou > 5.000 de metri patrati de spatii pentru birouri > hotel cu capacitate de apoximativ 200 de camere.
Eryka Lang
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *